Bebeluși morți din cauza infecțiilor nosocomiale. Ministrul Rafila e în Cuba. „Pacienții sunt pe barba lor în spitalele din România”

Premierul Nicolae Ciucă a luat notă miercuri de cazurile de deces a mai multor pacienți în urma infecțiilor nosocomiale și a cerut Ministerului Sănătății un raport pe care să i-l prezinte săptămâna viitoare, asta în contextul în care ministrul Rafila este plecat în Cuba.

Pacienți morți în urma infecțiilor nosocomiale

Premierul Ciucă a luat act în ședința de guvern de miercuri de noile cazuri de infecții nosocomiale care au dus la decesul a cel puțin cinci pacienți la Târgu Mureș și alți patru nou născuți la Cluj și a cerut Ministerului Sănătății să-i prezinte un raport săptămâna viitoare.

„Din păcate la Târgu Mureș au fost anunțate 5 decese la spitalul județean, din cauza infecțiilor nosocomiale. 4 bebeluși au decedat la Cluj-Napoca, se pare din aceeași cauză, motiv pentru care cer ca Ministerul Sănătății să-mi prezinte situația până la finalul acestei săptămâni. Din păcate nu e doar o problemă reală, ci una cu istoric”, a spus premierul Nicolae Ciucă care i-a cerut secretarului de stat prezent la ședința de guvern ca în urma acestei analize „să fim în măsură să procedăm şi la întocmirea unui plan național de combatere a nosocomialelor”.

Ultimul raport al INSP, realizat în septembrie 2021, nota că în anul 2019 în România numărul infecțiilor nosocomiale a fost de 23139 de cazuri, o creștere cu 120% față de anul 2014, asta în contextul în care autoritățile subliniază că aceste cazuri sunt sub-raportate.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Anunțul premierului vine în contextul în care sâmbăta trecută secţia ATI a Spitalului Judeţean Târgu Mureş a fost închisă după ce a fost identificat un focar de infecție intra-spitalicească, iar cinci dintre cei șase pacienți infectați și-au pierdut viața. „Suntem alături de familiile pacienţilor respectivi şi ne exprimăm regretul şi toată compasiunea pentru aceştia. Trebuie să vă comunic că, din analiza efectuată astăzi împreună cu colegii de la spital, Secţia de terapie intensivă este o secţie autorizată provizoriu şi care nu oferă condiţii tocmai optime pentru îngrijirea pacienţilor. Infecţiile despre care vorbim se referă la germeni cu rezistenţă mare la antibiotice. Vorbim aici de pioceanic şi acinetobacter”, a declarat Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a subliniat că acel spital este unul dintre puţinele din ţară care raportează infecţiile asociate asistenţei medicale.

Luni, deputatul USR Emanuel Ungureanu a susținut că patru bebeluși și-au pierdut viața la Spitalul Clinic Județean din Cluj-Napoca tot în urma unor infecții nosocomiale acuzând conducerea spitalului că a încercat să acopere acest lucru.

„Avem cel puţin patru bebeluşi morţi, niciun responsabil, o linişte totală la DSP, o anchetă ameţită anunţată de Ministerul Sănătăţii. Medicii, când îi întrebaţi, spun pe şoptite, încet: n-avem materiale sanitare, nu avem instrucţiuni, nu se respectă protocoalele, nu există ordine şi disciplină. Mor oamenii şi primul instinct este (…) cum să ascundem rahatul sub preş, cum să dăm vina pe părinţi, cum să dăm vina pe alţii decât pe noi”, a susținut deputatul.

Anca Todaşcă, una dintre mamele care și-au pierdut copiii în urma unei infecții, a declarat pentru News.ro că nu avea nicio infecție la internare, potrivit analizelor făcute, iar în perioada celor 21 de zile de internare, ea a contractat E. coli, a născut prematur, iar copilul a murit după șapte zile. Ea a mai spus că nu a fost tratată pentru bacterie, deși aceasta a apărut la analize în timpul internării, precizând că păturile nu erau schimbate de o pacientă la alta, că după ce spălau pe jos îngrijitoarele mirosea urât şi că a căutat dezinfectant în spital, dar nu a găsit.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Ministrul Rafila, plecat în Cuba

Deputații USR Tudor Pop şi Emanuel Ungureanu au solicitat marți demisia ministrului Rafila, susținând că acesta refuză să pună în aplicare legea pentru prevenirea, combaterea şi tratamentul infecţiilor intraspitaliceşti prin neelaborarea normelor de aplicare în contextul în care legea a fost votată în ianuarie 2021.

„Avem bani europeni ca să reducem acest risc şi o legislaţie dedicată siguranţei pacientului încă din ianuarie 2021. Vestea proastă este că avem şi un leneş incompetent care blochează şi banii şi legea, pentru că, fără lege, nu putem accesa aceşti bani. Numele leneşului incompetent este Alexandru Rafila şi, din păcate, este ministrul Sănătăţii în România.

Nu vede că avem, încă din 2021, ianuarie, o legislaţie la standarde europene pentru prevenirea, combaterea şi tratamentul infecţiilor intraspitaliceşti. Legea, domnule Rafila, se numeşte stop nosocomiale şi a fost votată în Parlamentul României în decembrie 2020 şi a fost promulgată în ianuarie 2021.

Astăzi, domnului Rafila nu-i lipseşte nimic. Are cei mai mulţi bani din istoria miniştrilor sănătăţii, are legislaţie ridicată pentru siguranţa pacientului, are majoritate în Parlament, dar ştiţi ce n-are? Nu prea are chef de muncă. Asta e problema”, a afirmat Tudor Pop.

La rândul său, Emanuel Ungureanu l-a acuzat pe Alexandru Rafila că în această perioadă de criză el s-a dus la o conferință în Cuba, timp de șapte zile, o conferință la care nu participă în fapt niciun ministru din UE. Miercuri, ambasada României la Havana a anunțat semnarea acordului de cooperare în domeniul sănătății între România și Cuba, precizând că reprezintă „un pas important in dezvoltarea relației bilaterale dintre cele două țări”.

Trebuie precizat că aceasta nu este prima vizită în Cuba a unui ministru al sănătății din România, precedentul fiind stabilit de Sorina Pintea, care în 2018, alături de Eugen Teodorovici, și el ministrul finanțelor în Guvernul Dăncilă, au efectuat o scurtă vizită la Havana. Pintea, care ulterior avea să fie ridicată de procurorii DNA în urma unui flagrant pentru luare de mită, a susținut că vizita în Cuba a avut ca scop un acord pentru mai multe medicamente dezvoltate la Havana, chiar și două vaccinuri împotriva cancerului.

Problemele din sistem nu pot fi rezolvate doar prin lege

Legea invocată de cei doi deputați USR prevede elaborarea unui cadru de măsuri concrete pentru combaterea fenomenului infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale, așa cum sunt ele numite, printre care elaborarea de ghiduri de diagnostic și prevenire, stabilirea necesarului personalului medical, definirea standardelor laboratoarelor pentru diagnosticul etiologic al IAAM, elaborarea protocoalelor necesare în spitale.

Deși, cel puțin în cazul Spitalului Județean de la Cluj pacienții au vorbit despre nerespectarea unor măsuri elementare de igienă și prevenție, reprezentanții asociațiilor pacienților din România sunt de părere că problemele structurale din sistemul de sănătate nu pot fi rezolvate doar prin elaborarea unei legi. Aceștia subliniază că aplicarea unor standarde europene de prevenție în aceste cazuri ar duce pur și simplu la închiderea a zeci de spitale din țară. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, atrage atenția că multe dintre spitalele din țară nu își permit să angajeze medici epidemiologi, asta deși legea impune acest lucru.

„Sigur, există o întârziere din partea ministerului cu elaborarea acelor norme de aplicare, dar problema este că este dificil să elaborezi aceste reguli în condițiile în care în lege nu s-a ținut cont de realitatea din spitalele noastre. Realitatea când este că nu avem la specialiști, nu avem epidemiologi cu liberă practică, adică profesioniștii care ar trebui să realizeze aceste protocoale în spitale. Numărul lor este la jumătatea spitalelor din țară. Deci nu avem specialiști, nu avem personal mediu sanitar cu pregătire de suplimentară specializare pe epidemiologie, medicina de laborator în spitale implică costuri importante. Sigur, facem norme, dar trebuie să vedem care sunt și limitele bugetare în care ne aflăm.

La fel, ne plângem că nu sunt raportate aceste infecții, însă pe ce bază pot fi ele raportate? E nevoie de analize costisitoare, probe și determinarea cauzală că un deces sau o îmbolnăvire a fost determinată în urma unei infecții intra-spitalicești. În România majoritatea spitalelor sunt atât de vechi încât nu permite aplicarea legii. Ar trebuie să închidem toate spitalele din țară. În fapt ne-am apucat să le acredităm după ghiduri europene însă nu putem aplica așa ceva spitalelor din România. Acum o săptămână am fost la Iași, la spitalului de pneumologie ce urmează să fie acreditat, am fost împreună cu Ministerul Sănătății, cu primarul, pot să vă spun că un asemenea spital nici nu poate fi acreditat. Vorbim de o clădire veche de 160 de ani, arăta groaznic, nici nu poate fi renovată că e monument, deci o serie întreagă de anomalii, mai ales circuitele în interior.

Ce norme să faci când ai astfel de clădiri. Doar pentru un astfel de spital, unde ai peste 400 de paturi ai nevoie de trei medici epidemiologi, nouă asistenți medicali care să facă determinări, să prevaleze probe, să facă determinări. Pacienții în spitalele din România sunt pe barba lor cu alte cuvinte”, a declarat, pentru FANATIK, Vasile Barbu, care a subliniat că faptul că acum premierul cere un raport pe această problemă e mai mult un gest simbolic care nu are cum să rezolve problemele sistemice din sistem.

„Avem partea de infrastructură pe care o cunoaștem cu toții. Marea majoritate a spitalelor sunt spitale dinainte de anii 60-70 și atunci acele structuri, la ora actuală, nu respectă niciun standard în materie de  sănătate. Dacă ne referim la standardele europene, pentru că aicea aici ne aflăm, nici nu au circuite și ne aducem aminte că în perioada pandemiei marea majoritate a spitalelor nu aveau circuite separate pentru cei care erau cu COVID infectați și cei care erau non-COVID infectați, deci nu puteau să să separe circuitele.

Apoi, da, personalul epidemiologic lipsește din multe spitale, și sunt spitale care nu au un epidemiolog, cu toate că este obligatoriu să ai, cel puțin într-un spital mare medici epidemiologi care ar trebui să se ocupe de tot ce înseamnă infecții nosocomiale și siguranța pacientului și modul în care trebuie desfășurate circuitele. Sigur, e nevoie de norme clare în această privință, iar legea din 2021 stabilea necesitatea lor, dar dacă le aplicăm acum în secunda doi ar trebui să închidem marea majoritate a spitalelor pentru că nu au cum să respecte aceste reguli”, a declarat pentru FANATIK și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Potrivit acestuia soluția trebuie să fie o strategie realistă în care să ne propunem să corectăm partea de infrastructură și personal, iar în paralel să fie îmbunătățită și legislația astfel încât să se ajungă treptat la norme europene de siguranță sanitară în spitalele din țară. Însă, subliniază acesta, acest lucru necesită investiții masive, atât în spitale noi și personal dar și pe partea de pregătire și instruire a personalului.

Corupția din sistemul sanitar

Una din instituțiile cheie în asigurarea standardelor de igienă și siguranță din spitalele din România este Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, instituție aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului. La conducerea acestei instituții a fost numit, la finalul lunii martie prin ordinul premierului Ciucă, Valentin Florin Ciocan.

Potrivit CV-ului acestuia, el a terminat Facultatea de Filosofie și Jurnalism de la Universitatea Spiru Haret, fiind între 2004 și 2006, redactor șef la Click News. După doi ani în presă devine purtător de cuvânt la Primăria Municipiului Slatina între 2006 și 2008, în perioada în care primar era Darius Vâlcov, fostul apropriat al lui Liviu Dragnea. Acesta rămâne în administrația locală unde ajunge director la Casa de Asigurări de Sănătate Olt în 2010, și între 2013 și 2015, iar între timp face și un master de „management sanitar” la Universitatea Lucian Blaga de la Sibiu. Între 2020 și 2022 este șeful serviciului de control la Casa de Asigurări  de Sănătate Olt, iar din martie 2022 este numit la SGG.

În ceea ce privește DSP-urile din țară, Vasile Barbu a precizat că mulți dintre epidemiologii din aceste instituții sunt angajați cu jumătate de normă în cadrul spitalelor din județe. Potrivit acestuia, acest fapt este un evident conflict de interese în condițiile în care tocmai direcțiile de sănătate publică sunt cele care au obligația să controleze spitalele în privința respectării normelor.

În luna septembrie organizația non-guvernamentală EFOR a realizat un amplu raport privind gradul numirilor politice la conducerea DSP-urilor din județe, arătând că o mare parte din numiri s-au făcut prin delegare/exercitare temporară a funcției, fenomen reflectă o instabilitate a funcției.

„În cazul DSP-urilor media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de șase luni, adică perioada maximă pentru delegări. Competiția la concursuri este relativ scăzută, iar în unele cazuri chiar directori care ocupaseră aceeași funcție nu pot promova concursul, ceea ce poate indica – fără a fi un motiv exhaustiv – o lipsă de capacitate la nivelul resurselor umane sau o posibilă lipsă de interes pentru ocuparea acestor funcții”, arată raportul celor de la EFOR.

Documentul citat subliniază că, atât cât poate fi documentat, numirile în fruntea DSP-urile, la fel ca și în cazul caselor naționale de sănătate, arată că există un procent semnificativ de numiri ce denotă numiri politice.

„La CAS-uri aproape 20% din directori au legături politice sub diverse forme. În cazul DSP-urilor procentul se apropie de 16%. Cu toate acestea, statisticile reflectă doar relații politice care pot fi documentate din declarații de avere sau interese, din donații sau candidaturi, însă nu pot cuprinde relații de putere de la nivel local care pot favoriza aceste numiri. Politizarea pare a fi un fenomen care se întinde pe toată perioada studiată și este trans-partinic”, mai arată cei de la EFOR.