Pensiile speciale, menajate de guvernarea PNL. Raluca Turcan vorbește de „nedreptatea” reducerii acestora

La mai puțin de un an de la instalarea guvernului Cîțu, liberalii au abandonat intenția de eliminare a unor pensii speciale și reducerea altora, iar acum ministrul interimar al Muncii, Raluca Turcan, susține că ar fi „un act de nedreptate” înjumătățirea unora dintre aceste pensii.

Afirmația ministrului Turcan este contrazisă  de către declarații pe care chiar ea le-a făcut anterior, precum și de datele statistice oficiale. Astfel, raportul dintre cea mai mică pensie din România și cea mai mare este de 1 la 100, pe când diferențele maximă de salarizare în sectorul public este de 1 la 12.

Dacă cele mai mari pensii speciale s-ar înjumătăți, oricum ar rămâne de 50 de ori mai mari decât pensia minimă de 800 de lei, raportul din sistemul de pensii rămânând în continuare de peste patru ori mai mari decât cel existent în sistemul salarizării din sectorul public.

Reducerea pensiilor de speciale, „un act de nedreptate”

„Nedreptatea” invocată de către Raluca Turcan viza cazul în care s-ar trece exclusiv pe principiul contributivității în acordarea pensiilor foștilor angajați ai statului. Ministrul a mai menționat riscul ca actualii salariați din justiție, diplomație sau aviație să plece din aceste sectoare pentru că nu vor mai primi pensiile la nivelul anticipat.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„Există oameni care au intrat în aceste sisteme de bună credinţă şi şi-au făcut datoria şi au lucrat cinstit, au servit sistemul în care lucrează. Dacă sută la sută ancorarea în contributivitate ar conduce la înjumătăţirea pensiilor, mie mi s-ar părea un act de nedreptate faţă de nişte oameni care au intrat de bună credinţă într-un sistem. Vina este a politicienilor, că au schimbat legile peste noapte şi le-au făcut prost”, a declarat Raluca Turcan, marți seara, citată de News.ro.

„Și pensiile speciale au o componentă de contributivitate, ceea ce face imposibilă anularea pensiilor speciale, aşa cum în mod politicianist declară unii oameni”, a mai spus ministrul.

Schimbarea de discurs a ministrului Raluca Turcan

Însă nedreptatea de care vorbește ministrul Muncii pălește prin comparație cu datele pe care chiar ea le-a menționat privind diferențele enorme dintre pensionarii României.

„Vorbim de șase categorii de beneficiari de pensii speciale, lăsând pensionarii din sistemul de apărare și ordine publică (…) Deci avem 9.500 de pensionari cu o pensie medie de 9.600 de lei, în condițiile în care avem cinci milioane de pensionari cu o pensie medie de 1.500 de lei și 2.700.000 de pensionari până în pensia media cu pensia minimă socială de 800 de lei”, preciza Raluca Turcan pe 7 aprilie, într-o emisiune la Antena 3.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

La scurtă vreme, pe 23 aprilie, ministrul Muncii evoca ea însăși revolta reprezentanților pensionarilor față de inechitățile existente în sistemul public de pensii.

„De multe ori stând de vorbă cu pensionarii – şi fac lucrul acesta foarte des – mai mult decât nivelul pensiilor pe unii dintre pensionari îi deranjează inechitatea din sistemul de pensii, pentru că în paralel cu sistemul public de pensii avem sistemul de pensii speciale, unde pentru 9.500 de beneficiari de pensii speciale pensia medie este de 9.600 de lei, iar diferenţa în România între pensia minimă şi cea mai mare pensie din România este de unu la o sută. Vreau să reţineţi această comparaţie şi acest procent pentru că el va trebui, la un anumit moment, să fie demontat”, a adăugat Raluca Turcan, potrivit News.ro.

Pe 2 iunie, ministrul se referea la sistemul pensiilor speciale folosind expresia „o inechitate crasă”, iar pe 29 iunie dădea asigurări că situația va fi redemediată.

„Acest guvern va elimina inechităţile legate de pensiile speciale. Este un lucru pe care ni-l asumăm, ni l-am asumat şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (…) Deci legile speciale şi pensiile speciale vor fi reaşezate astfel încât să fie aduse de contributivitate şi de vechimea în specialitatea fiecărei categorii”, spunea la acea vreme Turcan, citată de Agerpres.

Diferențele dintre pensii, mai mari decât cele de dintre salarii

În privința salarizării în sectorul public, Legea 153/2017, la articolul 5, prevede că „raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 12.”

Pentru pensii nu exisă o asemenea limitare, astfel că „nedreptatea” reducerii pensiilor la un raport mai mic ar afecta un număr foarte redus de persoane.

De asemenea, o altă inexactitate din declarațiile de marți ale Ralucăi Turcan este că pensiile speciale nu pot fi anulate întrucât au o componentă de contributivitate. Însă nimeni nu a cerut până acum ca beneficiarilor pensiilor speciale să li se taie cu totul pensia – dreptul la pensie fiind garantat de Constituție – ci numai ca acest drept să li se acorde pe baza principiului contributivității sau măcar partea din pensie acordată pe acest principiu să fie mai mare decât cea primită drept cadou de la bugetul de stat.

De altfel, situația este inechitabilă chiar și în interiorul sistemului de pensii speciale întrucât unele categorii primesc pensii cu mult peste partea care ar rezulta din contributivitate, în timp ce la alții ponderea părții contributive este mult mai mare.

Categoriile de beneficiari ai pensiilor speciale

Potrivit datelor prezentate de Casa Națională de Pensii Publice, aferente lunii octombrie, pensia medie a unui fost magistrat este de 20.079 de lei. Pentru această categorie, pensia medie provenită de la bugetul asigurărilor sociale de state, acordată pe principiul contributății, este de numai 3.689 lei, în timp cuantumul mediu al pensiei primite direct de la bugetul de stat este de 18.791 lei.

În schimb, la o altă categorie, cea a diplomaților, disproporția este mai puțin stridentă. În cazul acestora, pensia medie de serviciu este de 5.735 lei. Pentru partea provenită din contribuții pensia medie este de 3.160 lei, iar pentru cea primită direct de la bugetul de stat media este de 3.009 lei.

În momentul de față, cele mai împovărătoare pensii speciale sunt cele ale foștilor magistrați, aflându-se în plată 4.441 asemenea pensii, urmate la mare distanță de cele pentru personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor – 1.745, personalul aeronautic navigant – 1.411, foștii diplomați – 799, funcționarii publici parlamentari – 755 și foștii angajați ai Curții de Conturi – 578. Precizăm că aceștia nu sunt singurii beneficiari de pensii speciale, în această categorie mai intrând și angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională care au propriile case de pensii, precum și pensiile pentru membrii uniunilor de creație.

Pensiile speciale ale magistraților pot fi reduse

Pensiilor enorme ale foștilor magistrați li se adaugă și o altă serie de privilegii de care beneficiază atât în perioada de activitate profesională, cât și după ieșirea la pensie. De exemplu, un fost magistrat beneficiază de pensie specială, chiar dacă are și un singur an vechime ca magistrat întrucât la calcularea termenului de 25 de ani vechime se iau în considerare și perioadele în care respectiva persoană a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

Chiar dacă există decizii ale Curții Constituționale care au statuat că pensiile de serviciu ale magistraților nu pot fi eliminate, jurisprudența CCR nu interzice modificarea cuantumului lor. Însă până acum, guvernul Cîțu nu a corijat niciuna dintre inechitățile existente.

Excepție fac pensiile speciale ale parlamentarilor care au fost abrogate la mijlocul lunii februarie. De atunci, foștii deputați și senatori primesc pensii doar pe baza principiului contributivității.

Alte mii de beneficiari vor prim pensii din 2022

În momentul de față, există chiar riscul ca nedreptatea fundamentală a sistemului de pensii să se agraveze de la 1 ianuarie 2022. Guvernul Dăncilă a introdus în Codul Administrativ adoptat în 2019 posibilitatea ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene să primească pensii speciale.

Intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost amânată în două rânduri de către guvernul Orban și Cîțu, ultimul termen dat fiind 1 ianuarie 2022. În paralel, USR a inițiat un proiect de lege care prevede abrogarea pensiilor speciale pentru aleșii locali. Comisia juridică din Camera Deputaților a adoptat un raport de respingere a proiectului prin voturile reprezentanților PNL, PSD și UDMR.

Dacă deputații nu vor da un vot final pe această lege până la finalul acestei sesiuni parlamentare, pensiile speciale ale primarilor și președinților de CJ-uri vor intra în plată de la 1 ianuarie 2022. Este vorba de câteva mii de potențiali beneficiari, însă deocamdată guvernul nu are o statistică exactă a acestora.