Analiză. Ce înseamnă, de fapt, decizia lui Joe Biden de a ignora o nouă „linie roșie” trasată de Putin. Ce ținte din Rusia va ataca Ucraina. Ce va face Kremlinul în jocul amenințărilor nucleare

Administrația Biden pare să fi ignorat o nouă „linie roșie” trasată de către Vladimir Putin în conflictul început de acesta împotriva Ucrainei. Asta după ce și-a dat acordul pentru ca armata ucraineană să folosească armamentul livrat de Statele Unite împotriva țintelor militare aflate pe teritoriul Rusiei. Decizia, ce vine după decizii similare din partea aproape tuturor statelor occidentale ce susțin militar Ucraina, ignoră ultimele amenințări venite de la Kremlin, rămânând de văzut dacă Moscova va răspunde într-un fel schimbării de strategie a Washingtonului.

Biden ignoră linia roșie trasată de Vladimir Putin

Joe Biden a aprobat utilizarea de către Kiev a armelor de fabricație americană pentru a lovi în interiorul Rusiei, atât timp cât țintele au legătură cu ofensiva Moscovei în regiunea ucraineană Harkov, a declarat joi un oficial american.

Decizia marchează o schimbare importantă față de poziția anterioară a Washingtonului, potrivit căreia Ucraina nu ar trebui să folosească arme americane pentru a lovi ținte din Rusia – și urmează presiunilor tot mai mari asupra lui Biden din partea Kievului și a aliaților săi.

Ucraina a cerut permisiunea, la 13 mai, de a folosi sisteme de arme americane împotriva unor ținte din Rusia care erau folosite pentru asaltul său asupra regiunii Harkov, potrivit unui oficial american, citat de Financial Times.

Digi24.ro

Reacția Beijingului, după ce Japonia a publicat imagini fără precedent cu traseele portavioanelor chineze

Solicitarea a fost făcută în timpul unei convorbiri video la care au participat Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională, Lloyd Austin, secretarul apărării, și CQ Brown, președintele șefilor de stat major interarme, și a fost aprobată în ultimele zile de președintele Biden.

Volodimir Zelenski nu a confirmat sau comentat imediat decizia SUA, însă el și oficialii guvernamentali ucraineni au susținut în ultimele săptămâni că este „nedrept” faptul că li s-a interzis să lovească ținte militare în timp ce forțele Moscovei au bombardat obiective civile din Ucraina.

Digisport.ro

”Oribil! Cât de jenant”: Donald Trump i-a chemat în Biroul Oval și le-a pus o singură întrebare, iar toți au amuțit

„Efectul cel mai important și imediat este că Ucraina va putea lovi ținte la adâncimi mai mari cu munițiile Himars GMLRS, inclusiv artileria rusă, războiul electronic, apărarea aeriană și posturile de comandă”, a declarat Rob Lee, cercetător senior în cadrul Institutului de Cercetare pentru Politică Externă. „Până acum, Ucraina a fost forțată să deplaseze artileria prea aproape de front pentru a ataca ținte la o adâncime mai mare, ceea ce i-a expus la un risc mai mare.”

Dar, decizia de joi a președintelui american nu reprezintă o undă verde generală pentru ca Ucraina să folosească armele americane pentru a lovi oriunde în interiorul Rusiei.

„Președintele a ordonat recent echipei sale să se asigure că Ucraina este capabilă să folosească armele furnizate de SUA în scopuri de contracarare a focului în regiunea Harkov, astfel încât Ucraina să poată riposta împotriva forțelor rusești care o atacă sau se pregătesc să o atace”, a declarat joi un oficial american, potrivit sursei citate.

„Politica noastră cu privire la interzicerea utilizării Atacms sau a loviturilor cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei nu s-a schimbat”, a adăugat oficialul, referindu-se la un sistem american de rachete balistice.

Potrivit unui oficial al Departamentului de Apărare al SUA, „Ucraina poate folosi artileria și sistemele GMLRS (Himars) pentru a lovi țintele militare rusești de peste graniță în regiunea Belgorod, inclusiv puncte de comandă și control, depozite de armament, trupe rusești, artilerie rusă, rachete rusești”.

„Un pas bun în direcția bună. Să sperăm că ridicarea sanctuarului din jurul Harkovului este prima dintr-o serie de schimbări care să permită Ucrainei să lovească toate țintele militare substanțiale care sprijină invazia Rusiei în Ucraina. Multe aerodromuri & obiective militare cunoscute sunt în raza de acțiune”, a scris pe rețeaua X, George Barros, unul dintre principalii analiști militari de la Institutul pentru Studiul Războiului.

Moscova apelase din nou la cartea amenințărilor nucleare

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, Biden s-a opus utilizării armelor americane pentru a lovi în interiorul teritoriului rusesc, de teamă să nu escaladeze conflictul și să atragă SUA și NATO direct în război cu Moscova.

Decizia de joi a Administrației Biden vine după o serie de presiuni exercitate atât în interiorul administrației (Anthony Blinken) cât și în rândul Congresului American, unde mai mulți lideri republicani au cerut direct eliminarea acestei restricții. De asemenea, au fost presiuni din partea aliaților, aproape toate țările occidentale au precizat că permit Ucrainei folosirea armelor pe teritoriul Rusiei, și chiar din partea secretarului general al NATO.

Ca de fiecare dată, Marea Britanie pare să fi fost prima țară care și-a exprimat direct acceptul ca armamentul său să fie folosit împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei, fiind urmată de statele baltice, apoi Olanda, Danemarca – care a precizat că avioanele F-16 livrate pot ataca ținte din Rusia, dar și Suedia, Polonia, Cehia sau Finlanda. Practic, după ce Berlinul s-a raliat și el acestei politici (vezi celebra conferința de presă a lui Macron cu Olaf Scholz), Statele Unite rămăseseră singurul stat, și cel mai important, care interzicea folosirea armamentului său astfel. (Italia reprezintă o excepție în acest sens, însă.)

Aceste luări de poziție ce semnalau o schimbare de strategie din partea partenerilor occidentali ai Kievului veneau în contextul în care Vladimir Putin vorbea de „consecințe grave” pentru statele europene ce vorbesc de lovirea Rusiei.

„În Europa, în special în țările mici, ar trebui să fie conștienți cu ce se joacă. Ar trebui să-și amintească faptul că, în calitate de țări cu teritorii mici, dens populate… Ei ar trebui să țină cont de acest lucru înainte de a vorbi despre lovirea Rusiei”, spunea Vladimir Putin.

Mai mult, în urmă cu o săptămână, atunci când liderii europeni, în frunte cu Macron, vorbeau despre posibilitatea ca statele NATO să trimită trupe/ instructori militari în Ucraina, Moscova a răspuns repede cu organizarea unui exercițiu militar de către forțele strategice.

Exercițiile au fost anunțate pe 6 mai, cu Ministerul Apărării rus afirmând că acestea veneau ca răspuns la „declarațiile provocatoare și amenințările unor oficiali occidentali cu privire la Federația Rusă”.

Sunt două școli de gândire în ceea ce privește abordarea situației tensionate dintre Rusia și Occident. Prima dintre acestea, și pare a fi strategia pe care președintele Biden a mizat de la începutul conflictului din Ucraina, mizează pe evitarea escaladărilor dintre cele două super-puteri nucleare. De altfel, liderul de la Casa Albă a declarat de la începutul războiului că unul dintre scopuri este evitarea unui conflict nuclear.

În această paradigmă, statele occidentale și-au dozat ajutorul militar acordat Ucrainei și au impus limite atât Kievului cât și aliaților în ceea ce privește tipul de armament livrat. Scopul principal în această logică este de a căuta mijloace pentru a detensiona situația, astfel încât să nu se ajungă într-un punct unde singurul răspuns rămas este utilizarea armelor nucleare.

„Instinctul liderilor europeni de a face mai mult pentru a ajuta Ucraina este lăudabil, iar încercările reînnoite ale Rusiei de a folosi coerciția nucleară pentru a bloca o astfel de asistență nu sunt surprinzătoare, dar ambele riscă o escaladare care ar putea duce la un război european mai amplu și la o potențială catastrofă nucleară.

Având în vedere mizele, comunitatea internațională trebuie să urmărească abordări care să reducă tensiunile, să sporească dialogul și să reziste celor care amenință să încalce tabu-ul nuclear.

În timp ce liderii americani și europeni continuă să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a respinge Rusia, ei trebuie să calibreze cu atenție și să își coordoneze sprijinul militar pentru a evita escaladarea. Până în prezent, administrația Biden și-a conceput pachetele de ajutor militar cu înțelepciune și a livrat arme din ce în ce mai avansate pentru a ajuta Ucraina să se apere într-un mod care să nu declanșeze atacuri rusești asupra forțelor sau teritoriului SUA sau NATO”, explică, în această paradigmă, Daryl G. Kimball, directorul executiv al Arms Control Association.

Merită menționat că în această logică poate fi înțeleasă și decizia Administrației Biden de a ignora încălcările de către Rusia a liniilor roșii trasate de către Washington – utilizarea armelor chimice de către armata rusă și importul de armament din Coreea de Nord. În ambele cazuri au existat amenințări directe din partea lui Joe Biden, amenințări care nu s-au concretizat cu răspunsuri pe măsură.

În ceea ce privește Rusia însă, semnalele venite sugerează că Moscova este tot mai aproape de utilizarea unei arme nucleare. Săptămâna aceasta, Dmitri Suslov, membru al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un think-tank lăudat de Putin în trecut, a declarat că Rusia trebuie să acționeze pentru a descuraja Occidentul să treacă de această ultimă linie roșie, utilizarea armelor occidentale pe teritoriul Rusiei.

„Pentru a confirma seriozitatea intențiilor Rusiei și pentru a-i convinge pe adversarii noștri de disponibilitatea Moscovei de a escalada, merită să luăm în considerare o explozie nucleară demonstrativă (adică fără luptă).

Efectul politic și psihologic al unui nor de ciupercă nucleară, care va fi prezentat în direct pe toate canalele de televiziune din întreaga lume, va aminti, sperăm, politicienilor occidentali singurul lucru care a împiedicat războaiele dintre marile puteri din 1945 și pe care acum l-au pierdut în mare parte – teama de război nuclear”, a spus acesta.

Paradigma secundă: ignorarea amenințărilor Rusiei

Occidentul are însă la dispoziție o doua paradigmă, aceea de a ignora pur și simplu amenințările cu folosirea armelor nucleare din partea Rusiei. În literatura de specialitate, unul dintre conceptele centrale este cel de MAD – „Mutual assured destruction” – anume că în cazul unui atac nuclear, va exista un răspuns nuclear, care va conduce la distrugerea sigură și a atacatorului. Atributul principal al acestei strategii este că face din inițierea unui atac nuclear un act irațional (nicio țară nu va declanșa un atac rațional dacă știe că la final va fi distrusă la rândul ei).

Asta înseamnă, lucrul cel mai important, că amenințările cu utilizarea armelor nucleare nu sunt credibile. Adică, în condițiile în care Rusia nu a ajuns încă la nivelul ISIS, iar Vladimir Putin nu este un lider fundamentalist al unui cult apocaliptic, Moscova nu va declanșa niciodată un atac nuclear. Acest lucru este dovedit de zecile de amenințări venite în ultimii ani din partea Kremlinului. Mai jos e o listă cu amenințările care au ajuns în presa occidentală, însă unele numărători au pus cifra acestor amenințări, începând cu 1999, la peste 200.

Amenințările din partea Kremlinului nu au întârziat să apară după decizia anunțată joi de către Administrația Biden. „Actualul conflict militar cu Occidentul se desfășoară conform celui mai rău scenariu posibil. Există o escaladare constantă în ceea ce privește puterea de foc a armelor NATO folosite. Prin urmare, nimeni nu poate exclude astăzi trecerea conflictului la stadiul său final”, a transmis Medvedev, care a ținut să sublinieze că declarația sa nu este doar „o intimidare”.

Însă, în această paradigmă, în care Rusia este văzută în continuare ca un actor rațional, aceste amenințări nu pot fi văzute decât ca simple încercări de intimidare.

De altfel, într-un interviu recent acordat celor de la The Guardian, ministrul polonez de externe a susținut că șantajul nuclear este o practică constantă a regimului lui Putin, însă nu una credibilă în condițiile în care SUA au amenințat direct Rusia în această privință. În plus, ar fi o acțiune condamnată și de către China și India.

„Americanii le-au spus rușilor că, dacă detonați o bombă nucleară, chiar dacă nu omoară pe nimeni, vă vom lovi toate pozițiile din Ucraina cu arme convenționale, le vom distruge pe toate. Cred că este o amenințare credibilă. De asemenea, chinezii și indienii i-au spus Rusiei că ar fi un act de neacceptat, pentru că dacă și acest tabu ar fi încălcat, China știe că Japonia și Coreea ar deveni puteri nucleare și, probabil, nu își doresc acest lucru”, a spus Radosław Sikorski.

Într-un editorial semnat de generalul (r) Ben Hodges și Adam Kinzinger, fost congresmen republican și ofițer în armata SUA, întitulat „E timpul să punem capăt intimidărilor lui Putin”, cei doi foști ofițeri susțin că Statele Unite ar trebui pur și simplu să ignore aceste amenințări venite din partea Kremlinului. Ei dau exemplu cazurile repetate în acest conflict când Moscova a amenințat cu escaladarea conflictului dacă Ucraina va primi – Javelin, rachete cu rază lungă de acțiune, tancuri, avioane F-16, etc – fără ca Vladimir Putin să-și ducă la capăt amenințările.

„În aproape fiecare dintre aceste cazuri, Rusia a amenințat cu escaladarea, cu un atac asupra NATO sau cu utilizarea armelor nucleare. De fiecare dată, cacealmaua a fost luată în considerare, iar Ucraina a fost capabilă să își apere mai bine teritoriul. Deși amenințările rusești nu ar trebui luate cu ușurință, istoria ne arată că aceste amenințări sunt adesea goale. În timpul Războiului Rece, amenințările nucleare nu erau neobișnuite, dar Statelor Unite le-au ignorat și și-au urmărit interesele externe în continuare.

Imaginați-vă dacă am fi furnizat Ucrainei toate armele de acum încă de la început? După contraofensiva din 2022, Rusia era în defensivă, dezorganizată și demoralizată și se străduia să recruteze mai multe trupe. Ucraina ar fi putut termina lupta folosind toate cele de mai sus sau cel puțin ar fi avut o contraofensivă mult mai reușită în 2023. Războiul s-ar fi putut încheia”, au scris aceștia.