Joe Biden: Avioane F-16 pentru Turcia, doar cu intrarea Suediei în NATO

Avioane F-16, noua „diplomație” a Washingtonului pentru Ankara? Realegerea lui Recep Tayyip Erdogan ca președinte al Turciei a dus la un schimb de felicitări între „Reis” și președintele SUA, Joe Biden. În timpul acestora, subiectul avioanelor F-16 (modelul Viper) a revenit pe tapet, acum fiind clar că această chestiune este legată de aprobarea Ankarei a aderării Suediei la NATO. ”Am vorbit cu Erdogan. L-am felicitat. El vrea în continuare să găsească o soluție pentru F-16. I-am spus că vrem să gestionăm dosarul Suediei”, a spus Biden.

Avioane F-16, Suedia și ecuația Erdogan

Avioane F-16 contra intrării Suediei în NATO? În ciuda verdelui acordat Finlandei pentru a accede la Alianța Transatlantică, Turcia rămâne reticentă în ceea ce privește Suedia. Tensiunile diplomatice persistă, nu în ultimul rând din cauza refuzului la Stockholm de a extrăda anumite persoane acuzate de „terorism” de către Turcia. Cu toate acestea, un mister a apărut la summitul NATO de la Madrid: au promis Statele Unite Turciei livrarea de avioane de luptă F-16 „Viper” în schimbul acordului său? În timp ce un oficial american a negat acest lucru, președintele Joe Biden a părut să sugereze contrariul în timpul unei discuții cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Acuzând Suedia și Finlanda că sunt tolerante cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Erdogan a anunțat anul trecut că se va opune aderării acestora la NATO. Cu toate acestea, la ultimul summit al Alianței, desfășurat la Madrid în iunie 2022, cele trei țări au semnat un acord care ar fi trebuit să permită ridicarea veto-ului turcesc. Cele două țări candidate s-au angajat să „condamne fără ambiguitate toate organizațiile teroriste care comit atacuri” pe teritoriul turc, printre care se numără nu doar PKK, ci și „partidul-frate sirian” al acestuia, PYD, precum și mișcarea Feto (cum este denumită în Turcia, ”Fethullahist Terrorist Organisation”, mișcarea lui Fetullah Gulen, dușmanul de moarte a lui Erdogan), acuzată că a pus la cale în Turcia o tentativă de lovitură de stat în iulie 2016.

Finlanda, elevul bun pentru Ankara

De atunci, Turcia a dat undă verde Finlandei dar nu și Suediei pentru NATO deoarece relațiile dintre Ankara și Stockholm nu sunt încă la cel mai bun nivel, din cauza mai multor incidente diplomatice (dar și a refuzului autorităților suedeze de a preda omologilor turci persoane pe care aceștia din urmă le acuză de „terorism”). Acestea fiind spuse, la summitul de la Madrid, Statele Unite au afirmat că au lucrat în culise pentru a promova acordul dintre Turcia, Finlanda și Suedia. Iar întrebarea era dacă partea turcă a obținut concesiile privind livrarea de avioane de luptă F-16 pe care le cerea la momentul respectiv în schimbul semnăturii sale.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Aprobarea Congresului pentru avioane F-16

Un oficial al administrației americane a asigurat că nu a fost cazul. Dar, după discuțiile cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, președintele Biden a sugerat contrariul, afirmând că va face „tot ce este necesar” pentru a ieși din impas. „Am nevoie de aprobarea Congresului pentru a face acest lucru și cred că o pot obține”, a spus el. Reamintim că, exclusă de administrația Trump din programul avionului F-35 pentru că a cumpărat sistemele rusești de apărare aeriană S-400, Turcia a pus ochii pe avioane F-16 „Viper” (40 de avioane noi și 79 de kituri de conversie pentru avioanele aflate deja în serviciul forțelor sale aeriene). Dar, în timp ce Biden era în favoarea vânzării de avioane F-16 pentru Ankara, Congresul s-a opus în mod constant de atunci. Și este în continuare reticent

Oricum ar fi, și în afară de un aviz favorabil în favoarea unei modernizări minime a avioanelor F-16 turcești, de atunci nu s-au înregistrat prea multe progrese în acest dosar. Sau, cel puțin, acesta a fost lăsat deoparte în așteptarea recentelor alegeri prezidențiale din Turcia, pentru care unii comentatori preziceau ( sau sperau?) o înfrângere a lui Erdogan în fața reprezentantului opoziției, Kemal Kilicdaroglu. În cele din urmă, președintele în exercițiu, deși a fost scos din cursă în primul tur, a fost reales cu peste 52% din voturi.

Și încă un hop: Ungaria

În mod corespunzător, și indiferent dacă au fost sincere sau nu, Erdogan a fost felicitat pentru realegerea sa de mai toți șefii de stat, inclusiv de președintele Biden. Iar problema avioanelor F-16 „Viper” a fost adusă din nou în discuție cu această ocazie. Dar acest dosar este acum în mod clar legat de unda verde a lui Erdogan pentru aderarea Suediei la NATO. „Am vorbit cu Erdogan. L-am felicitat. El vrea în continuare să găsească o soluție pentru avioane F-16. I-am spus că vrem să gestionăm dosarul suedez”, a declarat Biden cu puțin timp înainte de a zbura spre Delaware, la 29 mai. „Vom vorbi din nou. (…) Vom discuta din nou săptămâna viitoare”, a adăugat el.

Președinția turcă nu a făcut nicio referire la afacerea avioanelor F-16, mulțumindu-se să menționeze o consolidare a cooperării între Ankara și Washington în „toate domeniile relațiilor lor bilaterale”, care sunt mai „importante ca niciodată”, având în vedere „provocările regionale și mondiale”. Între timp, Stockholm continuă să lucreze pe frontul diplomatic pentru a-și promova candidatura.  La 30 mai, Ministerul suedez al Afacerilor Externe a declarat că va avea loc „în curând” o întâlnire cu reprezentanții turci. Trebuie menționat că Suedia trebuie să convingă și Ungaria să îi permită aderarea la NATO, întrucât Budapesta nu și-a dat încă acordul. Împreună cu Ungaria, Turcia este singura dintre cele 31 de țări NATO care nu a ratificat încă aderarea Suediei. Finlanda a devenit în mod oficial cel de-al 31-lea membru al Alianței la 4 aprilie.

Digisport.ro

FOTO Ilie Năstase a apărut de mână cu ”cea mai frumoasă femeie din lume”: ”I-a luat trei ani”

Șeful NATO: Aderarea Suediei, posibilă până în iulie

Aderarea Suediei la NATO este „absolut posibilă” până la summitul Alianței de la Vilnius din iulie, a declarat, de partea sa, șeful NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei reuniuni informale a șefilor diplomației NATO. Această declarație vine la două zile după realegerea președintelui lui Erdogan, care a blocat aderarea țării scandinave. „Nu există garanții, dar este absolut posibil să se ajungă la o soluție care să permită o decizie privind statutul de membru cu drepturi depline” al Suediei până la summit, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferință de presă la Oslo, care găzduiește săptămâna aceasta o reuniune informală a șefilor diplomației NATO,

„Nu avem nicio certitudine. Desigur, vorbim despre decizii suverane ale parlamentelor naționale”, a insistat el, dar „mesajul meu este că este la îndemâna noastră”. Pentru secretarul general al NATO, „există acum o fereastră de oportunitate, în special după alegerile din Turcia și cu parlamentul turc în curs de constituire”. „Bineînțeles că este posibil”, a conchis el, scrie Ouest-France.

SUA: „A sosit momentul”

„A sosit momentul” pentru ca Suedia să adere la NATO, a reluat marți secretarul de stat american Antony Blinken, după luni de tergiversări din partea Turciei și a Ungariei. Șeful diplomației americane a reiterat apelul Washingtonului pentru ca aderarea Suediei să fie finalizată „până la summitul NATO de la Vilnius” din iulie, în cadrul unei conferințe de presă cu premierul suedez Ulf Kristersson. Jens Stoltenberg a declarat că se află „în contact permanent cu autoritățile turce” pentru a încerca să înlăture ultimele obstacole. În condițiile în care Parlamentul este în curs de constituire la Ankara, șeful diplomației turce nu se va afla săptămâna aceasta la Oslo pentru reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, care ar trebui să pregătească summitul de la Vilnius din 11 și 12 iulie.