News
notix pixel id

Harta birocrației în România. Banii contribuabililor dați unor instituții specializate în rapoarte

Autoritatea pentru Digitalizarea României a început să inventarieze instituțiile administrației centrale și serviciile pe care acestea le oferă, rezultatele provizorii arătând cât de stufos este aparatul de stat.
03.12.2021 | 20:30
Harta birocrației în România. Banii contribuabililor dați unor instituții specializate în rapoarte
Peste 260 de instituții ale administrației centrale au fost inventariate de către Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Până la data de 21 octombrie, 260 de instituţii centrale/subordonate/coordonate/aflate sub autoritatea instituţiilor centrale au completat formularele aferente serviciilor publice pe care le oferă cetățenilor români, însă numărul lor este mai mare.

Datele au fost sintetizate de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) care vrea să obțină numărul de servicii publice prestate de administrația centrală – 2.333 inventariate până acum – și să aibă o imagine asupra gradului de digitalizare a instituțiilor statului.

În lista prezentată de către ADR, apar instituții despre care aproape nimeni nu știe nimic și care au un obiect de activitate greu de intuit, fapt care arată nivelul înalt de birocratizare al statului și nevoia acută de restructurare a acestuia.

ADVERTISEMENT

Turism la căile ferate

De exemplu, în subordinea Ministerului Transportului sunt menționate nu mai puțin de 53 de instituții, companii, autorități etc. Apar în listă companii mari, precum CFR Marfă, CFR Călători, instituții ca ROMATSA sau Registrul Auto Român, dar pe lângă acestea funcționează o serie de instituții pentru care cu greu se poate găsi o explicație a existenței lor.

Astfel, avem o Societate Feroviară de Turism precum și o Autoritate pentru Reforma Feroviară. Prima dintre ele este în insolvență, iar în anul 2020 a avut pierderi de aproape 2.000.000 de lei, la o cifră de afaceri de 475.000 de lei. Pierderile le datorăm celor 11 angajați pentru care această companie există.

ADVERTISEMENT

A doua a fost înființată în 2017 ca o instituție prin intermediul căreia ar fi trebuit achiziționate trenuri de către statul român. În ultimii 4 ani ARF nu a cumpărat niciun tren, potrivit G4Media.

Tot la Ministerul Transporturilor mai regăsim SC „Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR”, iar administarea porturilor de la Dunăre se face prin două companii naționale, una cu sediul la Giurgiu, cealaltă la Galați, prima fiind intitulată pleonastic Administrația Porturilor Dunării Fluviale, iar a doua denumită oximoronic Administrația Porturilor Dunării Maritime.

ADVERTISEMENT

„Cercetătorii” de la Ministerul Muncii și cel al Sportului

La MApN funcționează „Departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului”. De menționat că ultimele guverne din România au renunțat la un minister special pentru relația cu Legislativul din moment ce principala atribuție era să trimite proiectele de legi de la Palatul Victoria la Palatul Parlamentului, adică o muncă ce poate fi făcută de câteva secretare.

La Ministerul Tineretului și Sportului funcționează Institutul Național de Cercetare pentru Sport a cărui principala activitate este să trimită diverse chestionare pentru sportivi sau antrenori odată la câteva luni, chestionare care apoi sunt sintetizate în niște rapoarte publicate pe pagina de Facebook a instituției.

ADVERTISEMENT

Și la Ministerul Culturii există un Institut de Cercetare și Formare Culturală. Nu este o instituție în care să intri prost și să ieși om cult, ci una care se ocupă, bineînțeles, de rapoarte. Singurul raport de cercetare publicat pe anul acesta este ediția a II-a a studiului „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”. Prima ediție a fost făcută, firește, în primul an al molimei ce s-a abătut asupra lumii.

Bineînțeles că cele două ministere nu au monopolul cercetării în România întrucât și la Ministerul Muncii există un Institut Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale. Potrivit celor mai recente date publicate pe site, la institutul care funcționează în vechiul sediu al SNSPA lucrau în 2018 un număr de 55 de cercetători, fără a mai pune la socoteală aparatul administrativ.

ADVERTISEMENT

Autoritatea pentru grindină

În competențele Ministerului Agriculturii intră și folosirea rachetelor anti-grindină, însă aceste operațiuni nu au fost lăsate pe seama direcțiilor agricole județene, ci date în competența unei instituții speciale înființate în 2014 intitulată pompos Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. „Artileriștii” de la Agricultură nu au nici măcar un site în care să prezinte schema de personal sau bugetul de care beneficiază.

Într-o țară care furnizează aproape jumătate dintre victimele traficului de persoane din Europa, la Ministerul Afacerilor Interne există Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, cu un buget de circa 9 milioane de lei pe anul în curs și care este specializată și ea în întocmirea de rapoarte. De asemenea, există un Institut de Studii pentru Ordine Publică, distinct de Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Dintr-un buget de 13.376.000 lei pentru acest an, 12 milioane au fost cheltuieli de natură salarială.

Acestea sunt doar câteva exemple din stufărișul instituțional al statului român. În general, în subordinea fiecărui minister funcționează zeci de alte instituții subordonate, cu o specializare foarte îngustă până în punctul în care este greu sesizabilă. Practic, acestea sunt expresia unui proces de „externalizare” a competențelor ministerelor de linie prin amplificarea aparatului birocratic al statului.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 866. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri