Scandalul azilelor de bătrâni a arătat că statul s-a dovedit incapabil să supravegheze sistemul de asistență socială pe care îl finanțează cu banii contribuabililor. Pus în fața evidenței, premierul Ciolacu a cerut, de două ori în mai puțin de o săptămână, ajutor din partea cultelor și ONG-urilor. Biserica Ortodoxă Română, prin vocea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a arătat disponibilitatea de a oferi ajutor statului în remedierea problemei.
„Fac un apel către toate cultele din România. În primul rând către BOR, dar și către ONG-urile care activează în domeniul social. Avem nevoie de implicarea dumneavoastră pe tot ce ține de latura socială. Asistență, în primul rând, pentru persoanele vulnerabile”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, pe 9 iulie, când a anunțat primele măsuri luate de Guvern în scandalul azilelor de bătrâni.
Pe 14 iulie, șeful Guvernului promitea că va repara „sistemul odios”, însă a precizat imediat că are nevoie, la rându-i, să fie asistat. „Voi schimba lucrurile de sus până jos, alături de colegii mei din Guvern, de Biserica Ortodoxă Română şi de restul cultelor din România, precum şi de societatea civilă. Nu am nicio milă pentru cei care au distrus vieţile şi sufletele unor oameni fără apărare”, spunea Ciolacu.
Patriarhia a anunțat că este dispusă să colaboreze cu autoritățile statului în acest domeniu, inclusiv cu expertiza celor care lucrează în sistemul de asistență socială al BOR. „Invitația adresată cultelor religioase de a colabora mai strâns cu autoritățile în domeniul social este perfect justificată de experiența acestora în zona caritabilă și a asistenței sociale”, a afirmat purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, într-o declarație pentru FANATIK.
Acesta a arătat că Biserica Ortodoxă Română își pregătește singură specialiștii pentru zona asistenței sociale. „BOR are în cadrul facultăților sale și secția de Teologie – Asistență Socială, absolvenții acesteia fiind oameni pregătiți în domeniu. Colaborarea stat-culte în această zonă poate fi așadar mai amplă și mai fertilă. Plusul adus de credință în orice domeniu de activitate socială are valențe multiple”, a adăugat Vasile Bănescu.
Sistemul de asistență socială al Bisericii este unul amplu care funcționează în paralel cu cel al statului, chiar dacă primește și bani publici. Teoretic, BOR este printre furnizorii privați de asistență socială care pot primi finanțare de la stat, precum cei care au patronat „azilele groazei”. Numai că mecanismul de verificare al BOR este mult mai complex, fiind totodată gândit să încurajeze și inițiative locale.
Patriarhia are un Birou de Asistență Socială care coordonează întregul sistem. Biroul are organizații subordonate pe două niveluri: primul este al birourilor de asistență de pe lângă eparhii (unități administrativ-teritoriale conduse de un episcop), iar al doilea este cel al protopopiatelor care grupează mai multe parohii. Aceste birouri sunt sub o dublă subordonare. În primul rând, trebuie să aplice strategiile și proiectele elaborate de Biroul de Asistență Socială al Patriarhiei. În al doilea rând, ele sunt în coordonarea episcopului sau protopopului respectiv.
Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței social-filantropice din BOR prevede explicit că șefii acestor birouri trebuie să aibă studii superioare de specialitate, chiar dacă sunt mireni, astfel că sistemul nu este lăsat doar pe baza clericilor care pot fi mai mult sau mai puțin pricepuți în gestionarea așezămintelor sociale ale bisericii. „Personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române este alcătuit din asistenţi sociali cu studii de specialitate şi specialişti având diverse calificări şi competenţe, responsabilităţi şi atribuţii specifice domeniului de activitate. Asistentul social care activează în structurile de asistenţă socială ale Bisericii Ortodoxe Române respectă prevederile legilor în vigoare în domeniul asistenţei sociale”, prevede Regulamentul.
Pe de altă parte, BOR fie a înființat în cadrul fiecărei eparhii, fie a acordat binecuvântarea pentru unele ONG-uri din domeniul asistenței sociale ca acestea să activeze în colaborare cu Biserica. În momentul de față sunt nu mai puțin de 175 de fundații și asociații care funcționează în interiorul sau în colaborarea cu BOR. Nu toate activează în domeniul asistenței sociale, dar majoritatea o fac, sub diverse forme.
Cele mai importante 24 sunt reunite în Federația Filantropia. Peste 3.000 de bătrâni au beneficiat de programele derulate de către ONG-urile din cadrul Federației Filantropia. Pe lângă donații, sponsorizări, fonduri externe, fonduri proprii, o mare parte a fondurilor necesare sunt bani publici, adică 42,3% din venituri. 10 dintre cele 24 de organizații au oferit servicii pentru vârstnici, precum servicii rezidențiale, îngrijire medicală la domiciliu, centre de zi, îngrijire socio-medicală, programe cu un buget de 6,2 milioane de lei.
De asemenea, eparhiile au dezvoltat o rețea amplă de așezăminte destinate bătrânilor. De exemplu, în Mitropolia Munteniei și Dobrogei funcționează 11 asemenea așezăminte, dintre care trei în zona Capitalei. fiecare cu câteva zeci de bătrâni aflați în îngrijire. Centrul „Sf. Silvestru” este un azil de bătrâni care este gestionat de o asociație, iar alte două funcționează pe lângă mănăstirile Christiana și Pasărea. Deschiderea unora dintre aceste azile a fost posibilă inclusiv prin parteneriate cu diverse instituții. Cel de la Colibași a fost inaugurat în urma unei colaborări cu primăria Mioveni, iar cel de la Pietroasele a fost deschis inclusiv cu bani primiți de la Parlamentul Siciliei și în urma unui parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est. O rețea asemănătoare a fost dezvoltată în toate mitropoliile BOR, inclusiv în Republica Moldova.