Guvernul României susține într-un text oficial că Transelectrica a transmis avertizări în legătură cu ”riscul semnificativ de Blackout”, în perioadele de consum intens, pentru iarna anul 2025 – 2026. Informația apare într-o Ordonanță de Urgență adoptată la 27 februarie 2025, semnată de premierul Marcel Ciolacu și contra-semnată, printre alții, de Sebastian Burduja, ministrul energiei.
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a reacționat prompt în contextul unui Blackout masiv care a afectat Spania și Portugalia, luni, 28 aprilie. El a făcut apel la populație să rămână calmă, asigurându-i pe români că sistemul energetic din România este stabil, în acest moment.
„În contextul penelor de curent majore din Spania și Portugalia, fac apel la toți cetățenii României să rămână calmi. Sunt în contact permanent cu Dispecerul Energetic Național.
Nu avem nicio problemă în acest moment în sistemul energetic național. Acum ne acoperim consumul propriu din ceea ce producem și exportăm peste 200MW. În țara noastră, situația este monitorizată atent și este sub control”, a dat asigurări Sebastian Burduja.
Nu este pentru prima dată când oficialii din Ministerul Energiei ies public și dezmint zvonurile despre un posibil Blackout, o teorie care circulă de ceva vreme în mediul online.
La începutul lunii aprilie, Ministerul Energiei a caracterizat drept ”scenarii alarmiste” aceste informații și a explicat că ”România nu s-a aflat niciodată, în ultimii ani, în pericol de Blackout”. Reprezentanții instituției au arătat că, deși România are momente în care nu produce suficientă energie electrică pentru a acoperi în totalitate consumul intern, se apelează la importuri pentru a echilibra sistemul energetic.
În acest context, într-un mod aproape inexplicabil, Guvernul României a emis un document oficial în care vorbește despre ”avertizări ale Transelectrica” în legătură cu un ”risc semnificativ de Blackout”.
Sintagma apare în Ordonanța de Urgență nr 6/2025, prin care Guvernul României a prelungit schema actuală de plafonare a prețurilor la energie și gaze, în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025. Ordonanța a fost adoptată în ședința de guvern din data de 27 februarie 2025 și a intrat în vigoare o zi mai târziu, când a fost și publicată în Monitorul Oficial.
Practic, ”riscul semnificativ de Blackout” apare printre motivele adoptării respectivei Ordonanțe de Urgență, alături de altele precum: războiul din Ucraina, necesitatea consolidării securității energetice, protecția cetățenilor ”împotriva efectelor unei crize economice și sociale fără precedent” precum și ”programul de guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților sociale”.
”…reținând că infrastructura energetică națională se află sub presiune, existând riscul unor deficiențe majore în aprovizionare, în special în contextul creșterii cererii pentru iarna 2025-2026, și că Transelectrica a avertizat asupra riscului semnificativ de blackout în perioadele de vârf de consum, ceea ce ar afecta funcționarea instituțiilor esențiale, inclusiv spitale și unități de educație…”, este formularea care justifică adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 6/2025, respectiv prelungirea până în iunie a subvențiilor la energie.
Termenul de ”Blackout” mai apare într-un document oficial emis în ultimele șase luni: Strategia Energetică a României 2025-2035, act asumat de Guvernul României, în decembrie 2024. Doar că aici, contextul este altul, specialiștii vorbind despre dezechilibrele de producție cauzate de variațiile SRE (surse regenerabile de energie), la nivel continental.
Mai exact, parcurile solare și prosumatorii care injectează surplusul în rețeaua națională fără ca infrastructura energetică să fie suficient modernizată, pot provoca dezechilibre majore care să ducă la ”ruperea sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de Blackout”.
” Impactul creșterii producției de energie electrică din surse regenerabile asupra funcționării pieței de echilibrare, respectiv impactul participării reduse a acestui tip de producători la piața de echilibrare, se poate vedea cu precădere în zilele de sfârșit de săptămână, atunci când excedentul producției programate de energie electrică în raport cu consumul intern este foarte mare, iar volumul de oferte disponibile în piață pentru echilibrarea sistemului este insuficient în anumite intervale.
În aceste condiții, se înregistrează un volum mare al selecțiilor la reducere de putere, respectiv prețuri negative semnificative în piața de echilibrare. După epuizarea ofertelor disponibile în piață, sunt necesare frecvent și selecții la reducere de putere în afara pieței de echilibrare, cu compensații financiare.
Dezechilibrele de producție cauzate de variațiile SRE pot genera, pe lângă abateri ale frecvenței de funcționare față de frecvența nominală, declanșări în cascadă ale liniilor electrice, care pot conduce la „ruperea” sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de „blackout”.
Așadar, echilibrarea sistemului electroenergetic a devenit o problematică esențială. Utilizarea potențialului tehnic și economic al SRE în cadrul sectorului energetic depinde în mare măsură de dezvoltarea capacităților de stocare”, se arată în Strategia Energetică Națională 2025-2035.
Cât de expusă este România la o situație precum cea din Peninsula Iberică? Călin Radu Vilt, consilier științific al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, spune pentru FANATIK că țara noastră trebuie să fie pregătită de un astfel de eveniment, care nu mar trebuie văzut ca unul apocaliptic. Specialistul în energie arată că un incident aparent minor petrecut într-o rețea poate da peste cap un întreg sistem energetic național, cu efecte la nivel internațional. Aceste incidente sunt greu de preîntâmpinat în lipsa unei strategii de modernizare ale cărei costuri pot ajunge la zeci de miliarde de euro.
”Toate țările pot să aibă, statistic vorbind, o dată la 40-50 de ani, asemenea evenimente. Blackout-urile sunt precum cutremurele, furtunile. Ele au niște cauze, dar pot fi prevenite, cu ghilimele de rigoare, însă nu pot fi excluse.
De exemplu, sunt linii electrice aeriene sub care crește vegetația și se face scurt-circuit cu pământul. Așa a apărut avaria din Statele Unite, din august 2001, când a fost o căldură excesivă, s-au dilata conductoarele și au atins vârfurile copacilor. Apoi au intrat în pendulație niște linii, iar Statele Unite și Canada au fost afectate la nivel de 2/3 din populație.
În legătură cu situația din Peninsula Iberică, am înțeles că a fost un deficit de putere. Spania are o putere foarte mare instalată în eoliene și fotovoltaic. Și n-au în spate niște surse stabile și suficientă stocare care să prevină apariția unor astfel de evenimente. Ancheta va dura chiar și câteva săptămâni, nu poți să elimini o cauză de natură teroristă sau criminală.
Nu cred că ar trebui să ne ia prin surprindere. Noi ne așteptăm de mulți ani să se producă un asemenea eveniment pentru că specialiștii sunt trecuți la ”și alții”.
Noi am avut ultimul mare Blackout în 10 mai 1977. De atunci am mai avut niște Blackout-uri parțiale. Am avut în Moldova în iunie 1999, în Dobrogea în decembrie 2009, acum doi ani a fost o avarie în Croația, care s-a propagat și ne-a afectat și pe noi, mai ales în zona Ardealului…”, a declarat, pentru FANATIK, Călin Vilt, un specialist care a deținut mai multe funcții de conducere în Ministerul Energiei, Renel, Conel sau Transelectrica.