Blackout-ul care paralizează orașele. Când trebuie să părăsești jungla urbană. Ghid de supraviețuire în haos

Ideea de blackout, deşi nu este nouă, s-a conturat în ultimii din ce în ce mai pronunţat ca o ameninţare publică majoră, o dată cu penele de curent care au afectat grupuri mari de populaţii şi suprafeţe extinse. Blackout-ul din primăvară, din Peninsula Iberică, a fost un semnal de alarmă pentru multe guverne, în condiţiile în care cele mai grave trei pene de curent din istorie s-au produs în ultimii 15 ani (2012, 2022, 2023 – din punct de vedere al numărului de oameni afectaţi; 2013, 2017, 2019 – ca număr de zile consecutive fără curent electric).

Blackout România – ce trebuie să conțină rucsacul de urgență pentru primele 72 de ore

La nivelul României, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Asociaţia Energia Inteligentă au lansat un „Ghid de conduită în cazul producerii de avarii majore la reţeaua de transport sau distribuţie a energiei electrice”. Conform acestuia, fiecare român ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgenţă care să conţină, între altele, medicamente de primă necesitate şi pentru diferite tipuri de afecţiuni medicale, o trusă de prim ajutor, minim 2 litri de apă/persoană/zi, conserve, bani în numerar, lanternă şi baterii şi un radio pe acumulatori. Specialiştii recomandă ca rezervă 1.000 de euro şi 1.000 de dolari, plus 10.000 de lei, toate în bancnote de toate mărimile.

Cu toată pregătirea, „indiferent cât de bine crezi că eşti antrenat pentru asta, tot te lasă genunchii când are loc un blackout”, după cum spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă. „Poate rezişti fizic, dar te loveşte psihic. E foarte important să te gândeşti că nu vine nimeni să te salveze şi de aceea este esenţial ca atunci când alţii aşteaptă tu să acţionezi. Pentru că resursele sunt aceleaşi”, mai afirmă acesta.

Surse alternative de apă și hrană în cazul unui blackout prelungit în România

Un ghid de supravieţuire urbană acceptat de specialişti indică faptul că în primele trei zile este de recomandat să încerci să te descurci în casă. „În primele trei ore, sub aspectul acţiunilor, cele mai importante elemente sunt legate de asigurarea locuinţei. Ce faci efectiv? Verifici locuinţa şi eventual blochezi accesul. Trebuie să înţelegi ce se întâmplă şi să încerci să te autocontrolezi, deoarece cu cât eşti mai panicat, cu atât faci mai multe greşeli şi rişti să ajungi într-o zonă nefavorabilă. În intervalul de 3-6 ore de la declanşarea balckout-ului e importantă rezervarea şi prezervarea resurselor de apă. În supravieţuire, fie că vorbim de urban sau mediul natural, există regula celor trei: rezişti trei minute fără aer, trei ore în condiţii de frig extrem, trei zile fără apă, trei săptămâni fără hrană”, subliniază Dumitru Chisăliţă.

Digi24.ro

Megaproiectul Neom, metropola utopică a Arabiei Saudită, învins de legile fizicii

Între sursele de apă mai puţin convenţionale care pot fi salvate dintr-un apartament se numără apa din bazinul de la toaletă sau cea obţinută prin decongelarea frigiderului. „A treia şi cea mai importantă sursă este apa din reţea. Dacă acţionez în primele ore, când oamenii stau şi aşteaptă, tu ai o anumită cantitate de apă în reţea care curge gravitaţional. Aşa că mergi o recuperezi în vase, oale, lighene, găleţi, ce ai”, ne mai sfătuieşte expertul.

Digisport.ro

Imagini neverosimile la Hermannstadt - FCSB: Bîrligea, două galbene în două minute! Ce i-a spus arbitrului

Când trebuie să pleci din oraș în mijlocului unui blackout și cum te organizezi în afara zonei urbane

O dată rezolvată problema apei se trece la evaluarea celorlalte resurse necesare supravieţuirii: alimentele, medicamentele, sursele de lumină şi căldură. Pe baza studiilor experţilor, după primele cinci zile de la declanşarea blackout-ului apar necesităţi legate de a găsi anumite resurse în apropiere. „Asta înseamnă că trebuie să ies şi să identific apă, surse de încălzire, de iluminat. Poate chiar trebuie să plec, pentru că dacă eu am o lumină în casă, depinde de zonă, sunt deja în pericol. Până să ies din oraş s-ar putea să îmi ia mai mult de o zi. Asta înseamnă că trebuie să mă gândesc ce refugii îmi fac până să ies din oraşul respectiv. Gândiţi-vă că sunteţi într-un cartier aglomerat al Bucureştiului. Sunt sute, mii de câini care sunt lăsaţi de izbelişte, se înhăitează, sunt flămânzi şi pe care trebuie să-i înfrunţi”, semnalează Dumitru Chisăliţă unul dintre pericolele. Studiile arată că problemele exterioare, de tulburare a ordinii sociale, încep şi ele să se manifeste cu ziua a treia, amplificându-se treptat până într-acolo încât într-o săptămână regulile de convieţuire socială vor fi călcate în picioare.

Expertul ne avertizează că, în general, din ziua a cincea îţi dai deja seama că nu prea mai poţi să faci ceea ce făceai singur şi trebuie să cauţi tovărășie: prieteni, vecini, rude. Fiecare ştie să facă altceva, plus că se pot constitui echipe mici, fiindcă din ziua a şasea încep să apară problemele legate de lipsa apei şi împuţinarea hranei. Asta înseamnă că poţi deja să pleci din comunitate. Ai deja cu cine să pleci, ai de ce să pleci.

În funcţie de locul unde te afli, momentul plecării poate să difere, dar un standard pentru părăsirea junglei urbane arată că ea s-ar produce în ziua a opta de la declanşarea blackout-ului. Cum şi în natură procurarea apei şi hranei poate fii dificilă, sunt necesare mai multe cunoştinţe pe care trebuie să ni le însuşim înainte de a pleca la drum. „Niciodată o muscă sau un ţânţar nu zboară mai mult de 60 de metri de un loc cu apă. O albină nu se deplasează niciodată mai mult de un kilometru de un loc cu apă. Deci în momentul în care ai văzut aşa ceva ai o rază în care te poţi deplasa”, este unul dintre trucurile dezvăluite de preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.