BMW-ul condus de liderul clanului Cârpaci, lovit de un camion al Armatei SUA. Cum a dat vina pe americani și de ce a chemat Poliția Română în judecată

Clanul Cârpaci din Timișoara a reapărut în prim-plan săptămâna trecută, când presa a dezvăluit că Gradu și Ileana Cârpaci, stabiliți în Germania, sunt acuzați că au transformat un român în sclav și, sub amenințarea că îi sunt omorâți părinții aflați în România, l-au obligat să doneze un rinichi. Ei sunt acuzați de trafic de persoane în scopul prelevării de organe, vătămare corporală gravă și amenințare.

Liderul clanului Cârpaci a spus că utilajul armatei SUA a schimbat direcția de deplasare

Liderul clanului Cârpaci este Ionelaș Cârpaci (60 de ani), care și-a schimbat numele în Ionel Sandner. Cârpaci a fost dat în urmărire internaţională după ce a fugit din ţară în vara lui 2016, înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să îl condamne definitiv la şapte ani şi două luni de închisoare şi la plata unor despăgubiri de 1,5 milioane euro. Cârpaci a fost acuzat că i-a vândut unui dezvoltator imobiliar un teren pe care îl obţinuse cu acte false de la Primăria Timişoara. În aprilie 2018, Ionel Sandner s-a predat autorităților române.

Ionel Sandner a dat în judecată Inspectoratul General al Poliției Române, iar dosarul a fost înregistrat pe 14 octombrie 2024 la Judecătoria Arad, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Liderul clanului Cârpaci a solicitat anularea procesului verbal de contravenție din 3.10.2024 şi restituirea permisului de conducere. În motivarea cererii, Sandner a arătat că în data de 3.10.2024, conducând pe A1 din direcţia Arad spre punctul de trecere al frontierei Nădlac, a fost oprit de către un agent din cadrul IGPR, care i-a solicitat să îi prezinte documentele, spunând pe un ton ridicat şi ameninţător că îi va suspenda permisul de conducere pe o perioadă de 120 de zile.

Sandner a precizat faptul că „în aceeaşi zi anterior opririi sale, cu circa o oră anterior sancţionării sale, a fost victima unui accident rutier produs tot pe Autostrada A l, autoturismul său fiind acroşat de către un utilaj aparţinând armatei SUA, acelaşi echipaj de poliție fiind la fața locului, organele de poliție constatând că vinovăţia în producerea accidentului a aparţinut camionului militar care a schimbat intempestiv direcţia de deplasare”. Instanța a reținut că, prin procesul verbal de contravenție, Ion Sandner a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 2.145 lei şi cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 120 de zile.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

Poliția a menționat că Ionel Sandner și-a condus BMW-ul pe banda de urgență

Liderul clanului Cârpaci a menționat că nu se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinută în sarcina sa, întrucât locul identificat de agentul constatator Km 583 al Autostrăzii A1 Nădlac, nu corespunde realităţii, nu a circulat pe banda de urgență destinată autostrăzilor. El a spus că, de la locul indicat de agentul constatator, era o distanţă destul de mare până în punctul de trecere al frontierei Nădlac. A mai menţionat faptul că la circa 300 m de punctul de trecere al frontierei Nădlac, a depăşit o coloana de maşină cu intenţia de a se duce la toaletă, revenind în coloană, moment în care în dreptul său l-a observat pe agentul care a întocmit procesul-verbal şi apoi maşina de poliţie, care era poziţionată în faţa sa, pe un loc de refugiu, însă acesta nu i-a dat decât o singura indicaţie, respectiv să părăsească coloana şi să staţioneze în locul indicat pentru efectuarea controlului, lucru pe care l-a şi făcut.

Digisport.ro

Iranienii continuă: după executarea unui sportiv, au condamnat pentru prima dată la moarte o femeie! De ce e acuzată

Ionel Sandner a invocat nulitatea relativă a procesului-verbal, dat fiind faptul că agentul constatator nu a identificat locul săvârşirii pretinsei contravenţii. El a menţionat că i s-a părut un abuz din partea agentului constatator, fiind şi diferenţa de vârstă între el şi agentul constatator, încercând să îi explice acestuia că trebuia să meargă la toaletă. De asemenea, Sandner a spus că agentul constatator i-a solicitat să iasă din coloana de vehicule care stăteau la punctul de trecere al frontierei, în vederea controlului, lucru pe care l-a făcut. În ceea ce priveşte contravenţia ce privește nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, Sandner a considerat că nu se face vinovat nici de săvârşirea acestei contravenţii, întrucât practic agentul de poliţie nu i-a dat nici un fel de dispoziţie pe care să nu o îndeplinească sau să o urmeze.

Sandner a apreciat că este vorba despre o asemenea nulitate relativă, vătămarea constând în faptul ca agentul constatator nu a precizat în mod corect şi raportat la starea de fapt reală locul săvârşirii prezentelor contravenţii. IGPR a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că, în data de 03.10.2023, în jurul orei 12.55, pe Autostrada A1, km 583 + 700m, Ionel Sandner a condus autoturismul marca BMW, în mod nejustificat, pe banda de urgență. Totodată, nu a respectat indicațiile și dispozițiile polițiștilor rutieri. În plus, IGPR a arătat că Sandner nu a urmărit altceva decât eludarea dispozițiilor legale referitoare la legislația specifică siguranței rutiere, contravenția săvârșită fiind printre principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere cu consecințe deosebit de grave.

Tribunalul a schimbat total decizia Judecătoriei Arad

Totodată, cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție, Ionel Sandner a declarat că nu are de făcut mențiuni cu privire la faptele descrise de către agentul constatator, aspect ce a fost consemnat la rubrica „Mențiuni Contravenient”, ceea ce înseamnă că la momentul opririi în trafic și întocmirii actului sancționator, și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea abaterilor, iar prin plângerea contravențională adoptă o atitudine nesinceră. Referitor la sancțiunea complementară aplicată, IGPR a arătat că suspendarea dreptului de a conduce are un caracter preventiv întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care a încălcat grav regulile de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl reprezintă rularea nejustificată pe banda de urgență și nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Instanța a constatat că, în momentul întocmirii procesului verbal, Ionel Sandner l-a semnat, atestând prin semnătură că nu are obiecțiuni cu privire la conţinutul acestuia. Audiat în faţa instanţei, Sandner nu a recunoscut comiterea contravenţiei. Martorii audiaţi în faţa instanţei, pasageri în autoturismul condus de către contravenient arată că în momentul când acesta se afla în coloana de maşini care aştepta în punctul de trecere a frontierei a venit un agent de poliţie care i-a spus să iasă din coloană şi să îl urmeze. Ambele martore arată că poliţistul l-ar fi recunoscut pe Ionel Sandner, întrucât acesta a avut înainte cu o oră un incident cu un alt vehicul unde a fost acelaşi poliţist, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a arătat că aceste susţineri însă nu sunt în măsură să o convingă că, într-adevăr, fără ca Ionel Sandner să fi comis vreo abatere de la regulile de circulaţie rutieră, acesta ar fi fost scos din coloana de vehicule care aştepta să treacă frontiera pentru a fi sancţionat pentru două contravenţii pe care de fapt nu le-a comis. Mai mult, chiar Ionel Sandner a şi semnat procesul verbal de contravenţie fără a formula obiecțiuni. Astfel, instanţa a reţinut că procesul verbal a consemnat o stare conformă realităţii. Văzând faptul că procesul verbal este temeinic, nefiind lovit de vreun motiv de nulitate, Judecătoria Arad a respins ca fiind nefondată plângerea lui Ionel Sandner. Acesta a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Arad. Pe 4 februarie 2026, noua instanță a schimbat în tot hotârârea Judecătoriei Arad și a admis apelul lui Ionel Sandner, anulând procesul verbal prin care acesta a fost sancționat.

Drept la replică

În legătură cu informațiile prezentate mai sus, Ionel Sandner, fost Ionelaș Cârpaci, a formulat un drept la replică în care precizează că nu este liderul, membrul sau coordonatorul vreunui clan, indiferent de denumirea acestuia, și că nu are nicio legătură cu așa-numitul „clan Cârpaci”, delimitându-se categoric de orice asociere cu acesta.

De asemenea, acesta subliniază că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă care să ateste implicarea sa în constituirea, conducerea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Se menționează totodată că relatarea incidentului rutier la care face referire articolul nu este contestată prin prezentul drept la replică, ci exclusiv asocierea repetată și nejustificată cu sintagma „lider de clan”, utilizată în titlu și în conținutul materialului.

Vă prezentăm, integral, dreptul la replică:

”NOTIFICARE PREALABILĂ
(Punere în întârziere în vederea exercitării dreptului la replică, rectificarea informațiilor false și încetarea încălcării drepturilor personalității)

în temeiul art. 72, art. 73, art. 75, art. 252-253, art. 1349 și art. 1357 din Codul Civil

I. OBIECTUL NOTIFICĂRII
Subsemnatul SANDNER IONEL, prin av. Zandomeni Adrian, vă adresez prezenta notificare prealabilă în legătură cu articolul publicat pe platforma dvs. online Fanatik.ro la data de 23.03.2026, sub titlul:

„BMW-ul condus de liderul clanului Cârpaci, lovit de un camion al Armatei SUA. Cum a dat vina pe americani și de ce a chemat Poliția Română în judecată”

semnat de redactorul Andrei Comșa, accesibil la adresa URL: https://www.fanatik.ro/bmw-ul-condus-de-liderul-clanului-carpaci-lovit-de-un-camion-al-armatei-sua-cum-a-dat-vina-pe-americani-si-de-ce-a-chemat-politia-romana-in-judecata-21407422.

Articolul conține afirmații false, defăimătoare și grav prejudiciabile la adresa subsemnatului, prin atribuirea repetată și asumată a calității de „lider al clanului Cârpaci”, calitate pe care o contest categoric.

II. SITUAȚIA DE FAPT ȘI CARACTERUL FALS AL AFIRMAȚIILOR
Articolul relatează un incident rutier petrecut pe Autostrada A1, în care autoturismul condus de subsemnatul a fost acroșat de un vehicul militar aparținând Armatei SUA, precum și o procedură contravențională ulterioară judecată la Judecătoria Arad și, în apel, la Tribunalul Arad. Incidentul rutier și plata unei amenzi contravenționale sunt fapte publice, a căror relatare obiectivă în presă nu face obiectul prezentei notificări.

Ceea ce contest este asocierea numelui, imaginii și persoanei mele cu sintagma „liderul clanului Cârpaci”, sintagmă utilizată în titlul articolului, în lead, în subtitluri și de-a lungul întregului material de presă.

Declar și asum în deplină cunoștință de cauză următoarele:

Subsemnatul SANDNER IONEL nu sunt șeful, liderul, coordonatorul sau membrul niciunui clan, indiferent de denumirea acestuia, și nu dețin și nu am deținut vreodată o astfel de calitate.
Subsemnatul nu am nicio legătură de apartenență, subordonare, coordonare sau colaborare cu pretinsul „clan Cârpaci” menționat în articol. Mă delimitez categoric și public de orice asociere cu această entitate, cu activitățile ei și cu membrii ei.

Nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă pronunțată de vreo instanță penală competentă care să stabilească faptul că subsemnatul aș fi inițiat, constituit, aderat, sprijinit sau condus un grup infracțional organizat, sub orice denumire, inclusiv sub denumirea de „Clanul Cârpaci”.

Calitatea de „lider de clan” imputată subsemnatului reprezintă o afirmație factuală falsă. Nu este o judecată de valoare protejată de libertatea de exprimare, ci o imputație concretă, lipsită de orice bază factuală.

III. TEMEIUL JURIDIC AL NOTIFICĂRII
Articolul publicat de redacția Fanatik.ro încalcă în mod grav drepturile nepatrimoniale ale subsemnatului, garantate de legislația națională și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, după cum urmează:

Art. 72 din Codul Civil – Dreptul la demnitate. Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane fără consimțământul acesteia. Asocierea numelui subsemnatului cu sintagma „lider de clan” constituie o atingere de o gravitate deosebită adusă onoarei și reputației mele.

Art. 73 din Codul Civil – Dreptul la propria imagine. Publicarea fotografiei și a numelui subsemnatului într-un context defăimător, fără consimțământ, constituie o încălcare a dreptului la propria imagine.

Art. 74 din Codul Civil – Atingeri aduse vieții private. Difuzarea de știri privind viața personală și atribuirea de calități false („lider de clan”) constituie intruziuni nelegitime în sfera vieții private.

Art. 75 din Codul Civil – Limitele libertății de exprimare. Exercițiul drepturilor și libertăților constituționale trebuie făcut cu bună-credință. Utilizarea sintagmei „lider de clan” fără niciun fundament faptic, în scopul exclusiv de a genera trafic online (clickbait), demonstrează lipsa totală a bunei-credințe jurnalistice.

Art. 253 din Codul Civil – Mijloace de apărare. Persoana ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate poate cere instanței încetarea încălcării, interzicerea pentru viitor, constatarea caracterului ilicit al faptei, publicarea hotărârii de condamnare, precum și obligația la plata de daune morale.

Art. 1349 și art. 1357 din Codul Civil – Răspunderea civilă delictuală. Sunt întrunite cumulativ toate cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale: fapta ilicită (publicarea afirmațiilor false), prejudiciul (atingerea adusă demnității, onoarei și reputației), legătura de cauzalitate și vinovăția (intenția directă sau culpa gravă).

Art. 8 și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – Dreptul la respectarea vieții private vs. libertatea de exprimare. Conform jurisprudenței Marii Camere a CEDO (cauzele Von Hannover c. Germaniei și Axel Springer AG c. Germaniei), o afirmație factuală defăimătoare lipsită de bază factuală suficientă nu beneficiază de protecția art. 10 CEDO.

IV. PREJUDICIUL SUFERIT
Publicarea articolului și utilizarea sintagmei „lider al clanului Cârpaci” a produs subsemnatului un prejudiciu moral grav, concretizat în:

– Degradarea gravă a reputației sociale, prin crearea în percepția publică a unei false asocieri cu o grupare infracțională organizată de tip mafiot;

– Atingerea adusă onoarei personale, prin etichetarea publică drept „lider de clan”, termen sinonim în conștiința publică românească cu conducerea unui grup infracțional organizat în sensul art. 367 Cod Penal;

– Suferință psihică, stres și anxietate, generate de expunerea publică nemeritată și de posibilele repercusiuni în relațiile personale, familiale și sociale;

– Amplificarea prejudiciului prin viralitatea articolului, prin indexarea în motoarele de căutare (Google), distribuirea pe rețelele de socializare și preluarea de către alte publicații;

– Încălcarea prezumției de nevinovăție, prin atribuirea unei calități („lider de clan”) ce echivalează, în esență, cu o acuzație de săvârșire a infracțiunii prev. de art. 367 Cod Penal.

V. SOLICITĂRILE SUBSEMNATULUI
În considerarea celor expuse, vă solicit în mod imperativ ca, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data primirii prezentei notificări, să procedați la îndeplinirea următoarelor obligații:

• Eliminarea imediată și completă a sintagmei „liderul clanului Cârpaci” și a oricăror formulări similare sau derivate din titlul, lead-ul, subtitlurile, corpul articolului, precum și din toate metadatele asociate (tag-uri SEO, descrieri URL, indexuri de căutare, cache-uri, thumbnail-uri cu text suprapus).
• Publicarea integral a prezentei notificări, în calitate de drept la replică, pe aceeași platformă Fanatik.ro, cu aceeași vizibilitate editorială ca și articolul originar (inclusiv pe pagina principală, în aceeași secțiune, cu același nivel de promovare), în termen de 3 zile de la primirea prezentei.
• Publicarea unui comunicat de rectificare prin care redacția Fanatik.ro să precizeze în mod clar și neechivoc că domnul Sandner Ionel nu este șeful, liderul sau membrul niciunui clan și că nu are nicio legătură cu „Clanul Cârpaci”.
• Transmiterea către motoarele de căutare (Google, Bing etc.) a cererilor de deindexare a articolului în forma sa actuală defăimătoare și a tuturor versiunilor cache ale acestuia.
• Eliminarea oricăror re-postări, distribuții sau promovări ale articolului defăimător pe rețelele de socializare administrate de Fanatik.ro (Facebook, Instagram, X/Twitter etc.).

VI. CONSECINȚELE REFUZULUI DE CONFORMARE
Vă aducem la cunoștință că prezenta notificare constituie o punere în întârziere formală în sensul art. 1522 din Codul Civil.

În cazul în care nu veți da curs solicitărilor formulate în termenul indicat, subsemnatul va proceda, fără altă somație, la:

a) Introducerea unei acțiuni civile în răspundere delictuală împotriva redacției Fanatik.ro și a autorului articolului, dl. Andrei Comșa, având ca obiect:

– constatarea caracterului ilicit al faptei (art. 253 alin. 1 lit. c) C. Civ.);

– obligarea la încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor (art. 253 alin. 1 lit. b) C. Civ.);

– publicarea hotărârii de condamnare pe cheltuiala pârâților (art. 253 alin. 3 lit. a) C. Civ.);

– obligarea la plata de daune morale substanțiale (art. 253 alin. 4 C. Civ.).

b) Sesizarea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și a organismelor profesionale de deontologie jurnalistică competente.

Vă informăm că, de la momentul primirii prezentei notificări, menținerea articolului în forma actuală defăimătoare va fi considerată drept o manifestare de rea-credință evidentă și demonstrabilă în instanță, ceea ce va agrava substanțial cuantumul daunelor morale solicitate.

Data: 24.03.2026

SANDNER IONEL
prin av. Zandomeni Adrian”