BNR anunță următorul „proiect de țară”. Când ar putea trece România la moneda euro? „Cu această clasă politică, nu avem nicio șansă”

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a declarat la o conferință faptul că România are deja un „proiect de țară”, și anume aderarea la OECD, care se află acum în faza finală. Tot el a afirmat faptul că următorul obiectiv va fi adoptarea monedei euro, însă numai după îndeplinirea criteriilor necesare. Cum văd economiștii această țintă în contextul actual și cât de aproape suntem de îndeplinirea acestei chestiuni.

Mugur Isărescu vorbește despre două „proiecte de țară” importante

Șeful BNR, Mugur Isărescu susține că avem deja un „proiect de țară”, aderarea la OECD, care este în fază finală. De asemenea, mai are pregătit un alt obiectiv, „mai ales pentru generația tânără”, referindu-se la adoptarea monedei euro. Cu toate acestea, el precizează că, mai întâi, trebuie să ieșim din acest „coșmar”, adică să reglăm deficitul bugetar. Acesta trebuie să fie sub 3% pentru a putea adopta euro.

„Păi, dacă nici acesta nu e proiect de țară! Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani, prin îndeplinirea acestor jaloane. Și mai avem încă câteva de îndeplinit, dar acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară care a fost deja anunțat, îl așteptam de mai multă vreme și trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără. Și anume, adoptarea euro. Și acela va fi proiect de țară, dar, bineînțeles, așa cum s-a spus, până atunci, terminat OECD-ul, echilibrată economia, să ieșim din acest, să nu-l numesc coșmar, dar, în orice caz, dificultate, un impas, și anume deficitul fiscal major. E greu de corectat când ai asemenea lucruri și mai ales când societatea are aspirații de mai bine”, a spus Mugur Isărescu, la conferința cu tema „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc”.

De asemenea, Isărescu a subliniat faptul că îndeplinirea criteriilor nominale, cunoscute sub numele de „criteriile de la Maastricht”, trebuie să se facă într-un mod sustenabil. Pe lângă obligațiile pe care le are România referitoare la economie, șeful BNR menționează că trebuie rezolvate și disputele dintre partide. Tot el susține că viitorul sistemului financiar românesc depinde, în bună măsură, de capacitatea de a investi, încă de astăzi, în educație, performanță și parteneriate solide.

Digi24.ro

Putin are nevoie de un „scenariu teribil de thriller”. Moscova alimentează brusc temerile legate de o bombă nucleară europeană

„Deci nu e vorba că nu înțelegem noi sau cineva din sectorul bancar, dar criteriile nominale sunt cele cerute în zona euro. Dar sunt cerute să fie îndeplinite în mod sustenabil, ăsta-i cuvântul cheie. Numai că le-am făcut în 2015 și în 2016 deja ne-a dus în altă parte, datorită altor politici, altor presiuni sociale, nu? Și acum avem aceeași problemă cu îndeplinirea criteriilor nominale. Presiuni din partea economiei reale și din partea, să zic, a părților mai sărace ale țării, care presează pe căi democratice, în definitiv. Disputele dintre partide reprezintă acest lucru. Dar proiectul a fost deja anunțat de președintele României, trebuie însă bine pregătit”, a afirmat Mugur Isărescu.

Digisport.ro

MM Stoica, după gratii, chiar de ziua lui, în Duminica Paștelui. Mirel Rădoi și Costel Gâlcă l-au vizitat

Cea mai „păguboasă” viziune asupra aderării la OECD: „Intrăm în club ca să primim pomană”

În urma declarațiilor făcute de Mugur Isărescu, FANATIK a discutat cu economistul Radu Nechita. Acesta susține că trebuie să înțelegem că OECD este „ca un fel de club al țărilor dezvoltate”, din care este foarte bine dacă faci parte. Pe de altă parte, economistul subliniază că ar fi bine să înțelegem că mergem pe ideea de economie de piață, de democrație, care, în timp, aduc prosperitatea și o mențin.

„După asta trebuie să meriți, să respecți regulile care sunt în vigoare în acel club. Dar să înțelegem că acolo, în acel club, nu intri, cum au crezut unii, că principalul avantaj al intrării în Uniunea Europeană este să primim fonduri europene. Mi se pare cea mai prăpăstioasă și păguboasă viziune, că intrăm în club ca să primim de pomană. Nu. Intri în club pentru că făcând parte dintr-un club select, ai de învățat lucruri bune de la alții care au trei secole de capitalism, nu trei decenii de capitalism. Și este o oportunitate de a adopta reguli care favorizează prosperitatea și producția de bogății. Cam asta este viziunea”, a declarat economistul Radu Nechita.

De asemenea, Radu Nechita menționează că această organizație reunește țări diferite, însemnând că avem niște puncte de convergență, dar, în același timp, există și diferențe. Economistul subliniază că sunt țări care au cheltuieli publice la un nivel „absolut înspăimântător”, însă trebuie să luăm exemplele potrivite, nu exemple de țări care au fost bogate la un moment dat, au acumulat o bogăție, „dar au uitat că bogăția nu vine din impozitări punitive, din hărțuirea întreprinzătorilor și din blocarea acumulării de capital și din hiper reglementare”.

„Dacă ne uităm cu atenție vedem că avem țări care au cheltuieli publice la un nivel absolut înspăimântător și prelevări fiscale, venituri bugetare, cum zic miniștrii finanțelor, pe care însă unii le dau exemplu. Eu le zic prelevări și extracții și presiune fiscală, că astea sunt, de fapt. Dacă ne uităm, Uniunea Europeană în medie are cam cu 5 puncte procentuale mai multe prelevări fiscale și cheltuieli publice față de media OECD. Și cu toate acestea mi se dau exemplu țările cu cele mai mari rate de prelevări obligatorii raportate la PIB, cu cele mai mari cheltuieli publice, și mi se prezintă că toate catastrofele din România sunt din cauza că veniturile fiscale sunt sub 30% sau undeva la 30% din PIB și iată Franța, sau nu mai știu care, are cu 10% mai mult.

Atenție! Elveția mai are, comparabil cu România ca prelevări fiscale în PIB, Noua Zeelandă, Australia, Statele Unite, Japonia. Deci există o mulțime de țări în care nu se moare de foame sau de boală pe stradă, în care speranța de viață este mai ridicată decât în țările care ne sunt date, de exemple, că totul îi se datorează cheltuielilor publice. Cumva, vrem o țară ca afară, dar care?”, a mai declarat economistul.

Economiștii arată cu degetul spre clasa politică atunci când vine vorba de adoptarea monedei euro

Economistul Radu Nechita a mai declarat pentru FANATIK că se bucură de faptul că BNR-ul este deschis la această idee, însă a amintit faptul că Bulgaria a adoptat euro în 1998, trecând la Consiliul Monetar, practic legându-și moneda de marca germană și atunci au fost prea puține voci care să spună că și România ar trebui să facă același lucru. De altfel, România ar fi putut adopta moneda euro cu câțiva ani în urmă.

„După ce bulgarii, trecând printr-o criză serioasă, neavând luxul de a face nici măcar mutările pe care le făcea clasa noastră politică, după ce bulgarii a trecut și-a adoptat Consiliul Monetar, reacția a fost: ‘Dar ce, domne, am ajuns așa de rău ca bulgarii? Economia românească nu are nevoie. Economia românească este într-o situație mult mai bună decât cea a Bulgariei și nu are nevoie de Consiliul Monetar ca soluție din asta de ultim recurs’. Deci, în interval de câteva luni, săptămâni, economia românească era simultan, aproape simultan, prea slabă și prea puternică pentru trecerea la Consiliul Monetar, adică, de facto, adoptarea euro ca monedă națională. Bun, noi, dacă făceam acest lucru, rezolvam problema inflației un deceniu mai repede decât am făcut-o. Noi am trecut la inflație sub două cifre undeva prin 2004-2005. Acum ne trezim că hai să adoptăm euro. Noi puteam să adoptăm euro mai acum ceva vreme”, a susținut economistul Nechita.

De asemenea, expertul a declarat că dacă ar fi fost adoptată moneda euro, atunci nu se mai puteau mări pensiile și alocațiile și nu se mai puteau cumpăra voturi engross în campaniile electorale. „Deci, neadoptarea euro a fost strategia acestei clase politice de a finanța pomeni electorale prin inflație. Dăm cu o mână și luăm cu două. Asta a fost motivul pentru care nu s-a adoptat euro”.

Mai mult decât atât, economistul a spus că în 2015-2016 România îndeplinea multe din acele criterii, iar acum oamenii uită că acel deficit de 3% pe care trebuie să-l avem e, de fapt, maximul permis. Astfel, Radu Nechita a declarat că nu avem nicio șansă cu această coaliție să reușim, cel puțin în următorii 3-4 ani.

„Principala problemă este criteriul acesta al deficitului bugetar și criteriul ratei inflației. Acolo sunt faulturile cele mai grave. Depărtarea noastră de acele criterii este cea mai gravă și cel mai greu de remediat dacă nu există voință politică. Pentru că dacă ar exista voință politică, lucrurile s-ar rezolva mult mai ușor. Din păcate această voință politică nu există. Nu există voință politică pentru că nu există presiune nici din partea electoratului. Electoratul în continuare preferă să audă minciuni frumoase decât adevăruri neplăcute.

Electoratul român se complace într-o ignoranță economică abil speculată de politicieni care promit politici cu efecte aparent pozitive pe termen scurt, dar care ne sărăcesc sau ne reduc viteza de îmbogățire. Deci nu știu dacă putem să dăm un termen de aderare, de îndeplinire a criteriilor respective în viitorul apropiat. Datoria publică imediat tinde spre 60% dacă nu ne trezim. Cu această clasă politică, care este la putere acum, cu această coaliție, în stilul ăsta, nu avem nicio șansă. Iar cu Opoziția care supralicitează demagogia și responsabilitatea, iarăși obiectivul acesta nu este mai ușor de atins nici cu ceilalți. Pe mine asta mă îngrijorează. Că avem o demagogie la putere și avem o demagogie în Opoziție care supralicitează”, a mai punctat economistul Radu Nechita.