Aproape 40.000 de români sunt spitalizaţi anual cu boală cronică de rinichi şi doar în cazul a 10% dintre ei diagnosticul este pus într-un stadiu incipient. Tocmai pentru conştientizarea riscurilor privitoare la această maladie, Societatea Română de Nefrologie (SRN), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Ministerul Sănătății au lansat campania națională de informare și conștientizare pentru Boala Cronică de Rinichi: “Bolile cardiovasculare, hipertensiunea și diabetul sunt frecvente și pot afecta grav rinichii. Evaluează gratuit starea rinichilor tăi la medicul de familie!”.
Campania a fost lansat cu prilejul Zilei Mondiale a Rinichiului, inițiativa venind în contextul prioritizării sănătății rinichilor la nivelul sistemului de sănătate din România, atât în rândul categoriilor cu risc crescut de a dezvolta BCR (pacienți cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli cardiovasculare), cât și în rândul populației generale. În esență, demersul face parte dintr-o campanie globală de sensibilizare, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța rinichilor noștri.
Potrivit OMS și Organizațiilor și Societăților Internaționale de Nefrologie, numărul pacienților cu boli ale sistemului renal este în prezent de aproximativ 10% din populația lumii, iar această cifră, din păcate, este în creștere. În cele mai multe cazuri, vorbim despre boli cronice severe care se termină adesea cu moartea, sau despre boli care devin cronice.
Prelevanța bolii cronice de rinichi este de peste 10% şi în România, iar boala este diagnosticată în stadiu incipient doar în cazul a unu din 10 pacienți, după cum a afirmat joi, la lansarea programului, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. “Diagnosticul vine cel mai adesea în stadii avansate, atunci când evoluția bolii este imposibil de încetinit. Concret, doar 1 din 10 persoane cu Boală Cronică de Rinichi este diagnosticată în stadii incipiente, când se poate interveni pentru încetinirea progresiei afecțiunii și reducerea riscului prematur de deces de cauză cardiovasculară și renală”, a spus Alexandru Rafila.
Totodată, el a explicat şi demersurile pe care ministerul pe care îl conduce le are în vedere pentru a creşte în rândul românilor gradul de conştientizare a riscurilor acestei maladii. “Ministerul Sănătății și-a propus să schimbe această realitate pentru Boala Cronică de Rinichi, prioritizând depistarea precoce a bolii. Urmărim creșterea accesului la diagnosticarea gratuită a bolii, precum şi la evaluarea riscului asociat Bolii Cronice de Rinichi, la nivelul medicului de familie, prin decontarea celor două analize recomandate de ghidurile clinice internaționale – rata de filtrare glomerulară estimată și raportul albumină-creatinină urinară”, a mai spus Rafila.
Mulți oameni au auzit despre diagnosticul de “insuficiență renală acută” și “insuficiență renală cronică”, dar puțini oameni știu că acestea devin adesea o cauză care crește factorul de risc de deces în alte boli. De exemplu, în boli ale sistemului cardiovascular, diabet, SIDA etc. Acest lucru e cauzat în primul rând de funcția principală a rinichilor – filtrarea și eliminarea toxinelor din organism, a substanțelor nocive și a sărurilor în exces. Dereglarea acestei funcții duce la intoxicația rapidă a organismului. În plus, luarea de medicamente în tratamentul oricărei boli, în condiții de insuficiență renală, creşte riscul de otrăvire a organismului.
“Boala cronică de rinichi nu doare. Este un ucigaș tăcut. Din acest motiv, numeroase cazuri rămân fără diagnostic, deși investigațiile nu sunt nici extrem de complicate, nici neapărat costisitoare. Un diagnostic precoce permite implementarea unor măsuri terapeutice eficiente care scad progresia bolii spre stadiile mai avansate, complicațiile asociate și necesarul de dializă”, avertizează Prof. Univ. Dr. Ina Kacso, Președintele Societății Române de Nefrologie.
“Prin lansarea campaniei de azi (n.r- joi), prima de acest fel în România, ne propunem să creștem nivelul de conștientizare cu privire la boala cronică de rinichi, să tragem un semnal de alarmă asupra factorilor de risc principali – hipertensiunea arterială, diabetul zaharat tip 2 și bolile cardiovasculare – și, în același timp, să îndemnăm persoanele cu risc crescut să își evalueze periodic starea de sănătate a rinichilor la medicul de familie”, a mai spus ea.
La nivel mondial există peste 850 de milioane de oameni care trăiesc cu boli renale, dintre care 700 de milioane au Boala Cronică de Rinichi. Chiar și în stadiile avansate de boală sunt diagnosticate doar două din trei persoane. În plus, Boala Cronică de Rinichi este a zecea cauză de deces la nivel mondial, cu o probabilitate de deces la cinci ani estimată la 33%.
“Datele statistice privind incidența BCR, efectele devastatoare ale acestei boli care de cele mai multe ori este diagnosticată abia în stadii avansate, ne-au îndemnat să inițiem prima campanie națională de informare și conștientizare pentru Boala Cronică de Rinichi. Ne propunem, alături de partenerii noștri, să prioritizăm diagnosticul și intervenția în stadii precoce în Boala Cronică de Rinichi, la toate nivelurile de asistență, pentru ca pacienții care trăiesc cu acest diagnostic gravsă aibă cu adevărat o șansă la viață mai bună”, a explicat acest demers Prof. Univ. Dr. Gener Ismail, Președintele ales al Societății Române de Nefrologie.
Factorii care afectează negativ sănătatea rinichilor
1. obiceiuri precum băutul și fumatul;
2. consumul de droguri;
3. utilizarea prelungită, în special necontrolată, a medicamentelor;
4. consumul insuficient de apă potabilă, cauzat adesea de înlocuirea acesteia cu sucuri, băuturi carbogazoase și tonice (ceai etc.);
5. sedentarism;
6. malnutriție, inclusiv consumul excesiv de sare și diete iraționale;
7. diverse tipuri de boli cronice și infecțioase;
8. factori externi (frig sau caldură excesive).
Vârsta medie a pacienţilor cu Boala Cronică de Rinichi spitalizaţi în România este de 67 de ani, peste 55% dintre cei afectaţi având vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani. În total, în ţara noastră sunt spitalizaţi anual aproximativ 37.000 de pacienţi cu boala cronică de rinichi, un sfert dintre aceştia afându-se deja în stadiu avansat la momentul internării.