Vă puteți imagina, sper, entuziasmul cu care am deschis laptopul pentru a scrie cronica celei de-a cincea (cinci, după patru!) înfrângeri consecutive (adică una după alta, după alta, după alta, după alta) acasă cu U Cluj. Și numa’ ce ridic capacu’ la unealta cu butoane că (n-o să mă credeți, jur!) îmi sare în ochi rezumatul deja scris (!) al partidei:
“N-aș vrea să fiu răutăcios cu cei de la Rapid, dar la ce salarii au și la ce bani se investesc aici, mi se pare că unii jucători își bat joc”. Semnat: Dan Nistor. Dezarmantă declarație! În oceanul asta de vorbe învârtite meșteșugit, care încearcă să spună totul, dar fără a spune nimic, vine băiatul ăsta care nu mai are nimic de demonstrat, nimic de pierdut și care dacă vede pe jos un kilogram de political correctness nu știe ce e și cu ce se mănâncă și îți pune oglinda în față. Na, mă! Asta e problema! Ai prins-o?
Dane, manca-ți-aș talentu’ și experiența… simt că putem discuta discuta băiețește, așa că te rog să-mi permiți să te completez, că poate de la Cluj nu se văd chiar toate nuanțele și detaliile. Tu ai perfectă dreptate, dar nu e chiar întru totul vina lor… bieții copii fac și ei ce văd în jur…deh… comportament mimetic…știi ce zic?
Introducere – AI de Giulești. Pai fii atent… Tu știi că noi, după ce am câștigat vara (la scor de neprezentare practic), am adus un director sportiv mai scump la vedere decât noul Ayatolah din Iran? Ca o paranteză, că tot avem timp să stăm la taclale și ne și face plăcere la amândoi, tre’ să-ți spun că la noi în tribună se pariază (între timp cota a căzut la 1.01) că signor Pederzoli nu există, e un personaj plăsmuit cu AI și de fapt suntem cu toții victimele unei iluzii colective de proporții.
De trei săptămâni echipe independente de suporteri studiază în detaliu singurul interviu televizat oferit de domnia sa, dar să știi că nu ascultăm ce spune, ci îi numărăm degetele de la mâini, să nu fie (Doamne fereste!) șase… Închid paranteza. Ei bine, Dane, în acest context în care super tehnologia se împletește cu conspiraționismul, fii tu atent ce transferuri am făcut noi la Rapid. Nu te plictisesc, o să mă refer doar la sezonul ăsta, stai liniștit.
Am adus un fundaș stânga, să avem și noi dublură la Borza. Pentru că de ce… ne-am prins după 2 ani că n-aveam. Am plătit pe el cam cât ați plătit voi la Cluj pe tot ce ați transferat anul ăsta, dar când e nevoie să îl scoatem din teren pe Andrei (apropo… ai tu idee de ce îi zic băieții Paulista?!) îl mutăm în locul lui pe Onea, deși dublura de care-ți zic e în lot.
De ce e în lot dacă nu poate fi folosit pe postul lui când e nevoie? Nu mă-ntreba… așa… am mai adus un băiat… poate l-ai remarcat… înalt, zâmbet frumos, brazilian… cam ca Mendy al vostru, doar că pe-al nostru îl încurcă mingea… nu știe să dribleze, în schimb nu dă la poartă… Da, exact, care-a intrat în locul lu’ Petrila, de puteai să joci și tu fundaș lateral pe partea lui.
Dar vezi că Talisson (așa îi zice la băiat) e chiar fotbalist… că am mai adus unu’, să tot fi dat aproape un milion (de euro, bre, ce naiba…mă iei la mișto?!) pe postul lui Dobre… dar îl folosim doar la încălzire înainte de meci că ne lipsea un om să facem 5 contra 2. Cum să-ți zic… cu el rezervă Dobre joacă titular integralist și la 48 de ani, cu entorsă la stângul și contractură la dreptul.
Păi inchipuiește-ți că Talisson tot apucă să intre câte douaj’ de minute, el nu intră nici în vestiar la pauză. Știi ce zic? Iar în atac, cum mă vezi și cum te văd, stăm în Paraschiv și Koljic… mă-nțelegi? Cred că la ei te refereai când ai zis de salarii, este? De-aia spun… clar tu ai dreptate…dar au și băieții ăia de care zici tu circumstanțe atenuante… .
Cuprins – Filmul meciului. Să nu vă mai rețin, haideți să vă spun repede și de ce am mâncat (din nou) bătaie de la U Cluj acasă. Adică să mai pun un pic de cărniță peste rezumatul lui Nistor. Am început cu echipa standard: Aioani – Onea, Pașcanu Kramer, Borza – Morutan, Vulturar, Grameni – Dobre, Paraschiv, Petrila. Și n-am început rău. Am atacat, am ținut mingea, am dominat.
Din păcate, ghinion teribil, în minutul 20 am reușit să marcăm prin Vulturar după o fază marca Petrila. Din momentul ăla am mai jucat fotbal vreo 5 minute, după care (reflex de echipă cu pretenții de titlu), le-am lăsat lor mingea și am făcut clasicul pas în spate. Iar meciul s-a jucat nu în repriza a doua, ci în minutul 35, când a ieșit Vulturar accidentat.
Pentru că da, echilibrul și agresivitatea Rapidului de azi au ajuns să depindă de Vulturar, un copil cu un progres fantastic, care ține mijlocul și împinge jocul așa cum nici un alt mijlocaș nu o poate face. În momentul în care a intrat Hromada am știut că meciul se va schimba. Și s-a schimbat, dar nu în bine.
Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, ieșim de la vestiare de parca la pauză în loc de vitamine s-ar fi consumat un cocktail de anestezice pentru cai. Banca tehnică sesizează momentul dificil și reacționează prompt în minutul 65 – intră Koljic. Schimbarea asta trebuia să încline terenul spre poarta lui Gertmonas. Efectul e practic instantaneu: două minute mai târziu Mikanovic profită nesportiv de hectarul de iarbă abandonat de Borza (sper că dl. Cesc de la Como a fost ocupat în seara asta), îi pune mingea pe tavă la 2 metri de poarta lui Mendy, care egalează.
Opt minute durează să ne organizam și să reușim o triplă schimbare: intră Manea, Talisson și Gheorghe. Mă rog… intră Gheorghe după ce se echipase Christensen. Până s-au adunat băieții, până ne-am lămurit cine intră în locul cui, până l-am trimis înapoi pe norvegian, până una-alta…opt minute. Intră Manea ca să treacă Onea în stânga, iar Talisson și Gheorghe ca să întoarcem soarta meciului cu ei. Planul suna bine, ce ar putea merge prost?!
Surprinzător, echipa care n-a mișcat în primele 20-25 de minute ne înghesuie mai al naibii în terenul nostru și în minutul 83 se întâmplă ce trebuia să se întâmple – golul de 1-2. De menționat că până în acel minut Rapid a reușit un singur șut la poarta clujenilor în repriza a doua.
Pe scurt, am pierdut pentru că am renunțat la fotbal după 25 de minute, pentru că l-am pierdut pe Vulturar, devenit între timp cel mai important om din angrenajul Rapidului, pentru că am ratat a nu știu câta oară pauza, pentru că improvizăm cu Onea, deși avem fundaș stânga pe bancă, pentru că Dobre are contract de titular și pentru că am încercat să întoarcem meciul cu Talisson și Gheorghe.
Desigur și pentru că U Cluj e o echipă antrenată, care știe jocul, dar detaliul ăsta devine oarecum nesemnificativ în contextul de mai sus. Ah…să nu uit: și pentru că Nistor are perfectă dreptate! Domnule Bilașco, aveți legătura! Over and out!