Bogdan Baratky, concluzie după Rapid – Universitatea Craiova 1-2: „Nedreptate, numele tău e…Mitriță!”

Dacă meciul s-ar fi terminat 1-1, aș fi spus că e un rezultat echitabil și nu prea. Rapid a fost, în opinia mea, superioară ca joc în probabil trei sferturi din meci. Echipa mai agresivă și mai insistentă. Egalul era totuși echitabil pentru că Rapid nu reușise să marcheze, iar Craiova l-a avut pe…Mitriță. Singurul om remarcat de la olteni, om care atunci când are chef de joc e letal. Iar dacă îi și oferi spațiu, te curentează. Repet, ca joc, pentru că fotbalul e un joc colectiv, Rapid mi-a lăsat o bună impresie.

Concluzia lui Bogdan Baratky după Rapid – Universitatea Craiova 1-2: „Mitriță + karma = înfrângere în prelungiri”

Dacă primeam totuși acel 1-1 împăcat, mi-e imposibil să accept justețea acestui 1-2 venit (din nou cu Craiova) în prelungiri. Am putea spune că e un gol venit pe indecizia lui Pop, care nu faultează decisiv la mijloc, când faza era încă nenăscută, sau pe excesul de respect al lui Vulturar, care oferă prea mult spațiu la șut, dar am fi nedrepți cu niște tineri promițători.

Vârsta si experiența vor corecta aceste erori ale copiilor Giuleștiului care nu trebuie învinovățiți; karma este aceea care prin piciorul lui Mitriță a dus mingea în plasă în minutul 94. Iar Mitriță a fost instrumentul karmic doar pentru că niciun alt băiat echipat în alb-albastru nu a sugerat măcar că ar putea fi relevant în meci timp de 96 de minute.

Nu e nici locul, nici momentul să dezbatem motivele pentru care karma ar putea fi supărată pe noi, dar sunt specialist pe subiect, credeți-mă deci pe cuvânt. Cand Șumudică e în silenzio stampa două săptămâni trebuie neapărat să îți pui întrebări. Pe de o parte e semn bun, semn că suntem 101% concentrați la meci și competiție. Pe de altă parte e semn de niscai tensiuni interne, pentru ca Șumudică nu poate sta pur și simplu nevorbit două săptămâni prin proprie voință.

Digi24.ro

„Planul de pace” al SUA sugerează relaxarea sancțiunilor asupra Rusiei și cedarea teritoriilor ocupate Moscovei

Aioani – Manea, Ciobotariu, Pașcanu, Braun – Keita, Vulturar – Dobre, Christensen, Petrila – Koljic. Forțat de absența lui Borza, Șumudică îl alege pe Braun în flancul stâng, iar Vulturar devine soluția pentru poziția de under. Mizând probabil pe doi mijlocași centrali cu profil de șesar, care să îl tamponeze pe Mitriță atunci când vine în centru. Plan bun, finalitate…

Răsplata lucrului bine făcut

De ce nu a reușit Rapidul să scoată mai mult sâmbătă seară? Răspunsul nu e complicat. Pentru că lotul are mari lacune, iar lacunele de lot se văd mai ales în playoff. Cu 3 fundași dreapta în lot, Șumudică e nevoit să improvizeze în stânga, unde Borza nu are dublură, iar Braun ne face de fiecare dată să ne întrebăm cum a convins clubul să îi ofere prelungirea contractului încă de anul trecut.

Digisport.ro

Marius Șumudică, dărâmat! A fost filmat în timp ce plânge în hohote pe stradă

Apoi, pentru că nu avem un…Mitriță. Ok, omul e un personaj special, dar Rapid nu are jucător de ultima pasă. De aceea volumul de joc, insistența și agresivitatea se irosesc fără rezultat. Christensen e un excelent jucător de mijlocul terenului, un optar care poate deschide jocul în treimea adversă, dar nu e jucătorul care să destabilizeze apărarea la linia de 16.

Și, în plus, cred că a dat toate golurile sezonul trecut în Ungaria, că prea nu îi mai intră nimic la noi… Dar hei…asta nu e tot. În față Koljic ar fi un vârf periculos dacă ar avea determinarea și mobilitatea lui Burmaz și eficacitatea lui Rrahmani. Doar că în viața reală din trei nu faci unu’, mai ales că ultimul e plecat deja.

Deloc surprinzător pentru cunoscătorii fotbalului Giuleștean, Rapid reușește ca după 22 de transferuri să aibă în lot 3 atacanți de top 3 în clasamentul ineficienței. Ceea ce nu este, sa recunoaștem, puțin lucru. 3 din 3 este chiar o rată de success remarcabilă. Pe scurt, după un microbuz de transferuri ne lipsesc (măcar) atacantul, mijlocașul ofensiv și fundașul stânga pentru a fi mai mult decât sparring-partner.

Da, Petrila a fost inefiecient, dar a fost suficient de activ și implicat în joc pentru 3 puncte dacă Rapid ar fi avut în teren atacant și om de ultima pasă. Fără astfel de fotbaliști, rămânem cu Dobre pe post de MVP, băiat care surprinde (plăcut!) meci de meci prin ambiție, determinare si calitate fotbalistică. Un jucător adus în Giulești de scouting, adică de o discuție între socrul său, salariat al clubului și patron.

Repriza ocaziilor

Craiova a deschis scorul oarecum împotriva cursului jocului, atunci când Mitrită se descurcă între 3, „vede” pasa destabilizatoare la Baiaram, iar centrarea acestuia îl găsește liber pe Anzor care “dă de unde vine”.

De remarcat și contribuția lui Braun, care cu specialitatea casei reușește să țină in offside doar omul său, nu și pe Baiaram. Nu părem descumpăniți de gol, ieșim la joc si reacționăm imediat. Cu două ocazii chiar. După doar două minute Ciobotariu aruncă o minge lungă în spatele omologilor sai olteni,

Petrila se desprinde, reușește o preluare minunată, dar compensează cu o finalizare dezastruoasă de la 17 metri, central. Christensen ratează și el după încă un minut la o fază bine lucrată în stânga de Petrila. Meciul are ritm, ambele echipe caută golul și vine rândul oltenilor să rateze. Mitriță (tot el…) despică apărarea cu o pasă verticală pentru Baiaram, dar Aioani rezolvă fără mari emoții o fază periculoasă.

E din nou rândul nostru, Christensen croșetează frumos în stânga și trăsnește transversala din colțul careului cu un șut în diagonală, pentru ca la faza următoare Ciobotariu să finalizeze pe lângă un atac bun plecat de la Dobre. Ultima ocazie a reprizei e a oltenilor, cu Baiaram la finalizare, care șutează la colțul lung, după ce îl întoarce pe Braun ca pe o clătită de 2-3 ori.

Dobre – rapidistul meciului; Mitriță – omul meciului

La pauza Onea îi ia locul lui Manea (accidentat), iar repriza începe cu bara lui Safira la pasa…ghici cui? Exact! Egalăm in minutul 55, atunci când Zajkov îi face o favoare fostului sau coleg Koljic și inventează o lovitură cu capul de la jumătate de metru de sol, peste propriul portar. Assist – Dobre, în mod clar rapidistul meciului.

Din pacate nu și omul meciului, pentru că…Mitriță… În mod normal, când jocul și atitudinea te ajută, când ești agresiv și egalezi repede după pauză, de obicei câștigi. Așa merg lucrurile în mod normal. V-am explicat mai sus de ce scenariul ăsta nu a funcționat pentru noi.

Pașcanu mai șterge o dată bara după un corner bătut în stil caracteristic de Petrila, Șumudică schimbă un mijlocaș central (Keita, cu cartonaș galben) și vârful inexistent, pluseaza cu Micovschi la Braun și Pop la Petrila, semn că tinteam cele 3 puncte, dar când e să se-aleagă praful… Din nou, Rapid nu a arătat rău in seara asta, echipa arată un plus în exprimare față de prima parte a sezonului, dar lotul isi arata limitele, mai ales în meciurile în care karma e la butoane.

Câștigul net al serii – miile de copii din Giulești

Până la urma, tot răul suspendarii a fost spre bine. Binele prezenței a 5,000 de copii care în condiții “normale”, din varii motive, nu ar fi ajuns să ia contact cu Rapidul. Felicitări tuturor celor care prin mobilizare si muncă au facilitat prezența copiilor în tribune.

Îi includ aici, desigur, și pe micuții olteni, care au contribuit alături de garnitura U14 a Giuleștiului la spectacolul fotbalistic. Pentru Rapid urmează cel mai important meci al turului de playoff: partida de Cupă de la Buzău. Da, vine ca naiba după o înfrângere în minutul 94, dar sper ca știm că obiectivul real și realist e Cupa.

Două lucruri avem de facut: să pregătim serios partida (e meciul carierei pentru buzoieni) si să încercăm să nu provocăm karma. De realizarea primului sunt sigur. Al doilea obiectiv e relativ incert, pentru că efectiv nu ne putem abține