Bogdan Baratky demontează o legendă urbană înainte de Rapid – Genoa: „Prima echipă românească într-o finală de cupă europeană”

Știu că sunt pe cale să demolez o legendă urbană, dar simt nevoia să încep materialul de față prin a reaminti că prima echipă românească într-o finală de cupă europeană a fost…Rapid. Iar competiția respectivă se numea Mitropa Cup. Anul? 1940. Mulți suporteri ai fotbalului cred sincer că fotbalul în România a început cu Steaua și Dinamo. Sau măcar cu ele a început “cu adevărat”. Există poate informații despre faptul că pe plaiurile mioritice s-ar fi jucat fotbal și înainte de acest reper colectiv, dar ele sunt vagi și provin din surse greu verificabile. Nu „se dau la televizor”, nu se discută în studiouri. Unde mai pui că și fotografiile de epocă sunt alb-negru, ba chiar sepia, deci totul pare un “fake” elaborat și sofisticat.

Rapid – Genoa, o istorie pe care vechiul regim a uitat-o, iar actualul nu vrea să și-o amintească

Competiția fotbalistică europeană a epocii era Cupa Europei Centrale (CEC), cunoscută și sub numele de Mitropa Cup. În 1938, la startul competiției s-au înscris 16 cluburi din 5 țări: Italia (Ambrosiana-Inter, Juventus, Genova, Milan), Ungaria (Ferencváros, Újpest, Hungária, Kispest), Cehoslovacia (Sparta Praga, Slavia Praga, Židenice, Kladno), Romania (Ripensia și Rapid) și Iugoslavia (HAŠK Zagreb și BSK Belgrad).

În optimi, Rapid pierde în deplasare (1-4) cu Újpest, dar întoarce miraculos rezultatul pe 3 iulie pe Giulești (4-0), după 0-0 la pauză și se califică în sferturi. Apropo… ați citit “Glasul roților de tren”? Nu? Găsiți acolo cronica partidei. “În minutul 80 “Rici” Auer baga un cap de expresie și, în aceeași clipa îmi pierd și auzul și glasul. 3-0!!! În tribune, Neapole sub sărutul focului.” Pentru context, în 1938, Ungaria era vice-campioană mondială. Daca vă întrebați cine era campioana mondială, răspunsul este… Italia.

1938 – prima atestare documentară a galeriei Rapidului

Una dintre cele mai plastice descrieri ale Giuleștiului: „Neapole sub sărutul focului”. Nea Vanea avea vorbele la purtător, dar Giulești – Vezuviu nu e nicidecum doar o metaforă. O confirmă presa: “Genova 93, are avantajul celor 3 puncte înscrise pe teren propriu. Rapid însă este azi mare favorit deoarece pornește cu un moral excelent, are avantajul terenului și al… galeriei.” – Curentul, 16 iulie 1938.

Digi24.ro

VIDEO. Momentul în care o adolescentă s-a ridicat din sicriu la propriul ei priveghi

Este, cel mai probabil, prima atestare documentară a galeriei Rapidului. 1 9 3 8 (o mie noua sute treizeci si opt). Iar pe Giulești urma să avem, conform aceleiași surse “o luptă de mare amploare”. Ripensia era campioana României, iar Rapid vicecampioana și câștigătoarea Cupei. Genova, pe de altă parte, era ocupanta locului 3 în campionatul italian, competiție câștigată de Ambrosiana-Inter, în timp ce Juventus era vicecampioana și deținătoarea Cupei. Nu, nu este o greșeală de redactare, numele adversarului nostru de atunci și de astăzi era Genova, nu Genoa.

Digisport.ro

"Cutremur" în Europa: UEFA, gata să excludă gigantul de 1,5 miliarde de euro din toate competițiile!

Associazione Calcio Genova 1893 – scurtă istorie genoveză

Clubul a fost înființat în 1893 (cel mai vechi brand fotbalistic italian) sub numele Genoa Cricket & Athletic Club. În 1899 denumirea a fost schimbată în Genoa Cricket and Football Club, pentru a integra activitatea fotbalistică. Este numele pe care clubul îl folosește și astăzi.

La 28 octombrie 1928: clubul a adoptat numele Genova 1893 Circolo del Calcio. Presa vremii leagă explicit schimbarea de specificul regimului din acea perioada, caracterizat de naționalism. Noua denumire scotea în evidență „spiritul italian” al asociației. În 1938, când a întâlnit Rapid, denumirea oficială era Associazione Calcio Genova 1893, abreviată în presă „Genova”. Ca o paranteză, în 1939 și Milan a trecut printr-o astfel de “italienizare”, schimbându-și numele în AC Milano. În 1945, după căderea regimului și încheierea războiului, clubul a revenit la numele Genoa – Genoa Cricket and Football Club.

La momentul întâlnirii cu Rapid, Genoa își “construise” deja palmaresul intern cu care se mândrește și astăzi. Avea deja în vitrină 9 titluri de campioană a Italiei – 1898, 1899, 1900, 1902, 1903, 1904, 1914/15, 1922/23, 1923/24 și Cupa Italiei câștigată în sezonul 1936/37. În lotul genovezilor se regăseau nume importante ale vremii: Sergio Bertoni (Campion olimpic în 1936 și campion mondial în 1938), Mario Perazzolo (Campion mondial în 1938), Mario Genta (Campion mondial în 1938), Pietro Arcari (Campion mondial în 1934), Luigi Scarabello (Campion olimpic în 1936). Dealtfel, Scarabello a și marcat două goluri în turul din Italia.

Rapid – Genova, ediția 1938

În tur, genovezii au câștigat clar cu 3-0. În retur, mai ales după miracolul Újpest, un Giulești plin a sperat într-o nouă minune. „Echipa românească Rapid, care a egalat Ripensia în obținerea unor rezultate răsunătoare: învinsă la Budapesta cu 4–1, și-a luat revanșa la București, învingând Újpest cu 4–0! Astfel, duminica viitoare va întâlni Genova.” – este prezentarea pe care presa italiană o făcea Rapidului într-o avancronică de meci.

Pe Giulești, Rapid se impune cu 2-1, ratează și un penalty, italienii se plâng de jocul dur al românilor din repriza a doua, dar Genoa este cea care merge mai departe în semifinale, alături de Juventus. În aceeași faza a competiției, Ambrosiana-Inter era eliminată de Slavia Praga după un halucinant 0-9 la Praga și o revanșă a italienilor cu 3-1 la Milano. De altfel, cehii urmau să câștige ediția din acel sezon a Cupei Europei Centrale, după ce elimină Genova în semifinale și trec de Ferencvárosi FC în finală.

Acum 88 de ani, în 1938, formațiile au arătat cam așa.

• Rapid: Rădulescu — Wetzer, Roșculeț — Vintilă, Rășinaru, Raffinsky — Bogdan, Moldoveanu, Auer, Baratky, Cuedan
• Genova: Agostini — Genta, Borelli — Perazzolo, Bigogno, Figliola — Arcari, Morselli, Bertoni, Scarabello, Cattaneo

Un detaliu interesant: pe banca italienilor se afla un antrenor celebru: englezul William Garbutt, care condusese Genoa la titlurile din 1915, 1923 și 1924. Este unul dintre pionierii antrenoratului profesionist din Italia și este asociat cu răspândirea apelativului „Mister” pentru antrenori. Așadar “Mister” Dinu este un fel de “Mister” Garbutt autohton.

Violet de Giulești – rapidiștii erau…“bianco-violetti”

La fel de interesant, de data asta pentru rapidiști. Cronica meciului din La Stampa de luni, 18 Iulie 1938, zice așa: “(…) Genta este mereu pregătit să respingă toate baloanele pe care românii în alb-violet încearcă să le apropie de poarta genoveză, iar jocul său rapid și hotărât este foarte admirat de publicul român.”

Termenul original italian este “bianco-violetti” și e de presupus că un jurnalist italian poate distinge între “bianco-violetti” și “bianco-granata”, mai ales că AC Torino era un nume mare în epocă.

Precizez asta pentru că violetul de astăzi de pe unul dintre tricourile Rapidului aici își are originea. În culoarea istorică (sau una dintre ele) a echipamentului interbelic, nu doar în înfrățirea cu suporterii timișoreni de la Poli. Aviz nu amatorilor, ci profesioniștilor.

Rapid – Genoa, ediția 2026. Sinergia

La fel, partida dintre Rapid și Genoa de astăzi nu e importantă pentru că ambele cluburi se află astăzi în portofoliul domnului Dan Șucu. Desigur, este elementul fără de care acest meci nu ar fi avut loc, pentru că e greu de crezut că într-un alt context o trupă de Serie A ar veni să joace un amical în România. Este primul semn (lăudabil!) că sinergia pe axa Rapid – Genoa ar putea fi chiar funcțională.

Meciul Rapid – Genoa este important pentru că readuce în prezent o etapă din istoria acestor două cluburi, cluburi cu greutate în fotbalul românesc și respectiv italian. Cluburi pe care, dincolo de acționariatul comun, le apropie dorința de a regăsi gloria de altădată, pasiunea suporterilor și, iată, istoria. Istoria fiind cel mai important ingredient al tradiției unui club care se pretinde creator de comunitate. De aceea este important ca istoria să fie cunoscută, respectată și mai ales transmisă generațiilor viitoare.

Istorie, valori, identitate. Avem. Cum le dăm mai departe?

Apropo de istorie și de sinergie. Există o instituție (asociată clubului genovez) numită Fundația Genoa (Fondazione Genoa). Aceasta fundație are un site care, la capitolul educație se deschide cu fraza: „Fundația Genoa 1893 s-a născut cu scopul de a păstra, valorifica și transmite mai departe istoria, valorile și identitatea Genoa Cricket and Football Club”.

N-o să credeți ce mai are aceasta fundație, în afară de site, respect pentru tradiție și istorie și bune intenții: o programă de studiu (offerta didatica)! Pentru copii, desigur. Amicalul Rapid – Genoa este un excelent punct de plecare pentru sinergie. Un program prin care clubul să valorifice și să transmită mai departe istoria, valorile Rapidului și identitatea rapidistă ar putea fi o excelentă continuare. Dacă nu reușim prin noi înșine, sinergia fie cu noi!