Impactul inteligenţei artificiale în fotbal! Bogdan Baratky, dezvăluiri de la cel mai mare summit AI al anului: „Din Giulești pân’ la Milano”

În precedentul meu material am explicat de ce (în opinia mea, desigur), sintagma “Rapid – corporație” este doar o expresie goala de conținut. Daca săptămâna trecută am dat definiția non-corporației, astăzi încercăm să înțelegem ce este cu adevărat o corporație în fotbal.

Bogdan Baratky, observații îngrijorătoare după AI Week Milano 2026: „Din Giulești pân’ la Milano”

Nu, articolul de față nu este despre Rapid, chiar dacă practic împotriva voinței mele nu mă voi putea abține de la a face trimiteri la realitatea Rapidului. Cu siguranță este însă un articol despre prăpastia care se cască (și se adâncește pe zi ce trece) între fotbalul autohton și cel care vizează cu adevărat performanța. Sau, ca să păstrăm un limbaj corporatist, vom discuta astăzi despre gap-ul dintre fotbalul românesc și fotbalul-corporație.

Săptămână aceasta s-a desfășurat la Milano cel mai mare eveniment european dedicat inteligenței artificiale – AI Week Milano 2026. În cifre seci, evenimentul (care se organizează cu frecvență anuală) a însemnat peste 250 de expozanți (companii din toată lumea din zona AI, foarte multe din Italia), peste 700 de prezentări (desfășurate pe 12 scene, cu tematici diverse, toate în legătură cu AI) și peste 25,000 de vizitatori plătitori. Atenție – toți acești 25,000 de oameni au plătit în jur de 300 de euro (în funcție de data achiziției) pentru a avea acces la eveniment.

A fost un eveniment extrem de dens, care iți poate oferi (ca nespecialist în domeniu) o indicație despre direcția în care se îndreaptă tehnologia în general. Dar, important și interesant în același timp, evenimentul mi-a oferit mie personal ocazia de a înțelege nivelul de sofisticare tehnologică din sportul profesionist (nu neapărat fotbal) de astăzi.

Digi24.ro

Pentru prima dată în 23 de ani. Moscova a anulat unul dintre cele mai importante evenimente, de frica dronelor ucrainene

Automobilism, baschet, fotbal. Mult, mult fotbal

Acestea au fost disciplinele cu care m-am intersectat la eveniment, fără să am pretenția că am reușit să acopăr toate discuțiile care au folosit sportul ca pretext pentru AI. Ferrari (prin Antonio Giovinazzi, pilot), Rudi Garcia (antrenorul naționalei Belgiei), Davide Zapacosta (Atalanta), Alberto Paleari (AC Torino), Lega Basket Serie A, Mattia Baldassare (CEO Ravenna FC), Juventus Torino; iată câteva dintre numele și brandurile care au dat greutate și importanță acestui mix de sport și tehnologie.

Digisport.ro

”Fără precedent”: Shakira a apărut în spatele reporterului și ce a urmat e ”nemaivăzut în direct la TV”

Lumea IT-ului e una specială, bine garnisită cu personalități care din exterior ar putea părea…hmmm…excentrice. Și care uneori iți pot lăsa senzația că fac tehnologie de dragul tehnologiei. Exact cu impresia asta am plecat de la prezentarea lui signor Baldassare, CEO Ravenna FC, pusă pretențios sub genericul “Ravenna, the first AI driven football club”.

O suită de idei prețioase, garnisite cu termeni tehnici dar care, în final, livrau auditoriului fix nimic. Dar un nimic atât de frumos ambalat, încât mi-a amintit de personajul care a introdus conceptul de “obicei reflexiv” în fotbalul românesc. Și care, asemeni lui Signor Baldassare, vede (prea) multe similitudini între fotbalul de consolă și cel din iarbă.

Evident, există mult “zgomot” la un astfel de eveniment, însă acesta nu este nici pe departe principala sa caracteristică. Dimpotrivă. Nenumărate informații interesante au fost livrate auditoriului și de departe în top au fost așa numitele use-case-uri, adică exemplele practice.

Ciao, Luca!

Unul dintre ele vine din baschet. Liga Profesionistă de Baschet Italiană (Lega Basket Serie A) are (nu o să credeți!), un Head of Digital. Șefu’ la digitalizare, cum ar veni. Pe numele sau Massimo Cortinovis. Iar Massimo ne-a povestit despre Luca, un agent AI creat și antrenat pentru liga profesionistă de baschet.

Prima ediție a campionatului național de baschet s-a desfășurat în Italia în 1948. EI bine, de atunci (adică de aproape 80 de ani), liga profesionistă colectează și stochează date despre toate partidele disputate. Evident, cantitatea și complexitatea datelor a crescut cu fiecare sezon, iar accesarea acestei uriașe baze de date a devenit din ce în ce mai dificilă. Așadar, use-case-ul a fost: să maximizăm valoarea datelor pe care le avem, să le facem ușor accesibile, interpretabile și să le punem la dispoziția tuturor. Prin “tuturor” înțelegând presă (jurnaliști de presă scrisă, comentatori TV, etc), cluburi, marele public (suporteri, fani, persoane interesate) și parteneri (sponsori).

În Octombrie 2025 s-a dat startul proiectului Luca; varianta incipientă de produs a fost livrată în Martie 2026, în Aprilie s-au desfășurat testele și corecțiile, iar astăzi rulează varianta Beta. Produsul final e așteptat în Septembrie 2026, adică la fix 1 an de la lansarea proiectului.

Ce este și ce face Luca? El este un agent AI, care înglobează în fapt 3 agenți diferiți. Primul “sapă” în bazele de date statistice, al doilea verifică corectitudinea informațiilor obținute (nu doar acuratețea, ci și corelația cu solicitarea), iar al treilea poate creea conținut pe baza informațiilor obținute. Informațiile sunt folosite în comentariile TV, în articole de presă, în conținutul pe care cluburile îl oferă publicului lor (prin toate canalele). Mai mult decât atât, publicul are acces la Luca și poate solicita date. La fel și partenerii comerciali ai Ligii.

Și nu e vorba doar de date seci (scor, puncte marcate, etc), ci de informații colectate, analizate, corelate și structurate. De exemplu eficiența unei echipe în ultimul sfert al meciurilor de-a lungul unui sezon, sau a mai multor sezoane. Sau statisticile fraților care s-au întâlnit de-a lungul timpului în meciuri oficiale. Luca e capabil să răspundă la solicitări de genul “dă-mi cele mai interesante informații din întâlnirile disputate în ultimii 20 de ani intre cluburile X și Y). E antrenat să înțeleagă contextul “interesant” (ultima victorie a avut loc în data de…; niciodată clubul X nu a marcat mai mult de Y puncte în sfertul 2, jucătorul X este mai eficient în ultimul sfert decât în primul, etc) și e capabil să livreaze informația sub formă de date, sau chiar de material în formă publicabilă.

Vorbim așadar despre a realiza o conexiune între liga profesionistă, cluburi, presă, suporteri și parteneri prin intermediul unui agent AI care valorifică datele statistice ale ligii și poate produce chiar conținut la cerere.

AI – digitalizare 2.0

Depresia se instalează atunci când înțelegi mecanismul prin care sportul a ajuns să se gândească la AI ca la o soluție pentru activitatea curentă. Repetăm ca o mantra, cu frecvență aproape cotidiană, o idee simplă: sportul a devenit o afacere. Numai că atunci când spunem asta avem în minte strict banii. Banii care se vehiculează în sport sub formă de salarii, sume de transfer, comisioane, sponsorizări, etc. Și scăpam complet din vedere organizarea afacerii numită sport. Organizare administrativă și tehnologică. De ce? Din același motiv pentru care ni se pare că Rapid e o corporație. Pentru că nu avem proprietatea termenilor și conceptelor. Prin alte părți de lume, cluburile chiar sunt corporații. Nu doar prin prisma bugetelor, ci și din perspectiva infrastructurii. Infrastructura în general și IT în special.

Când vă gândiți la afacerea numită sport (hai să zicem fotbal) în România, puneți-vă rogu-vă două întrebări: 1 – care sunt activele unui club de fotbal de primă ligă (cu excepția jucătorilor)? și 2 – care este infrastructura IT a unui club de fotbal de primă ligă? Să ridice mâna cluburile care posedă un ecosistem (cât de cât măcar) de aplicații și platforme. CRM? Ticketing? Merchandising? Sportivi (informații contractuale, istoric de sănătate, de recuperare, etc)? Câte cluburi din România își gestionează intern baza de “clienți” (suporteri, simpatizanți, spectatori) cu care au interacționat vânzând bilete, abonamente, tricouri, eșarfe, experiențe, etc?

Exact. De aici vine depresia. Discutăm despre corporații și business cu ușurința cu care cineva care nu a văzut stadion la interior până la 30 de ani teoretizează obiceiul reflexiv al unora care au îmbătrânit prin tribune. Și de aceea utilitatea maximă pe care o vedem în AI este crearea de texte motivaționale pe rețele sociale, sau generarea de imagini pentru postări.

AI-ul este, de fapt, pasul care vine firesc DUPĂ digitalizare. Adică DUPĂ ce ai infrastuctura IT pusă la punct, iar în infrastructura aia ai date care au nevoie prelucrare. Necesitatea de a implementa agenți sau platforme AI vine firesc, ca răspuns la anumite întrebări, sau că soluție la anumite probleme. AI e sezonul 2 din serialul digitalizării. Serial de care sportul românesc (în ansamblul său) nu a auzit.

Când însă prin “corporație” înțelegem doar “badge”, “laptop”, și “corporateză” (adica formă fără pic de fond), e firesc că prin infrastructură IT să înțelegem Youtube premium și platforme web în 2025. Ca și cum te-ai lăuda cu noua ta instalație GPL pe Dacia 1310 (cu bord de CN și piese franțuzești, desigur) în epoca mașinilor hibrid cu autonomii de peste 1,000 km.

În materialul următor povestim despre cel mai interesant exemplu (prezentat la AI week) din domeniul sportului. Care vine din fotbal, evident. Mai exact de la corporația Juventus Torino.