A fost derby în Giulești în seara asta! Cu locurile în clasament deja stabilite înaintea ultimei etape, Rapid și Craiova aveau totuși de clarificat diferența de puncte intre lider și locul 2 la debutul playoff-ului. Rapid – Craiova, un desert al sezonului regulat, dar și un aperitiv pentru campionatul de zece etape care stă să înceapă. În fața unui Giulești plin, deznodământul a mulțumit pe toată lumea, însă dincolo de contabilitatea punctelor, meciul ne-a oferit câteva idei interesante în perspectiva playoff-ului.
În primul rând, Rapid termină prima fază a campionatului neînvinsă în fața Craiovei. 2-2 pe Oblemenco, 1-1 în Giulești. E important nu doar pentru moralul de competiție, ci și pentru că echilibrul de pe tabelă confirmă faptul că impresia artistică nu se punctează la fotbal. Posesia a aparținut clar oaspeților (65% – 35%), dar asta nu e o surpriză, sper, pentru nimeni. Rapid nu este o echipă de posesie, atacul pozițional nu ne place și cu siguranță așa va arata playoff-ul pentru noi.
Chiar dacă e inestetic, jocul nu poate suferi schimbări fundamentale în prag de playoff; Rapid trebuie să joace acum ce știe, nu ce își dorește. Cu acest joc Rapid a câștigat 6 puncte cu Dinamo și nu a pierdut cu Craiova – echipele cu cel mai lăudat, laborios și estetic joc din campionat. Rapid știe cum să abordeze jocul cu un astfel de adversar; problemele au apărut cu trupele din Cluj (doar câte 1 egal cu CFR și respectiv U), adică echipe cu un altfel de joc.
Important însă, Craiova a schimbat un singur jucător de câmp față de meciul de Cupă cu CFR (Nsimba în locul lui Etim), așadar lipsa de prospețime ar putea explica ineficiența Craiovei în Giulești.
Popescu – Romanchuk, Rus, Screciu – Mora, Anzor, Băluță, Bancu – Matei, Nsimba, Baiaram. Aceasta a fost formula preferată de Coelho în derby. 3-4-3 pe atac, 5-4-1 pe faza defensivă, Mora și Bancu pistoane în tușă, două flancuri ofensive (Mora – Matei, respectiv Bancu – Baiaram) și pivotul Nsimba. Senzația fiind că alegerea vârfului titular nu a fost neapărat inspirată, pentru jocul din prima repriză s-ar fi potrivit poate mai mult palestinianului Al Hamlawi, în timp ce pentru finalul de meci ar fi fost probabil mai potrivit Nsimba.
Dincolo, Gâlcă a ales cât se poate de logic: Aioani – Onea, Pașcanu, Bolgado, Borza – Moruțan, Vulturar, Grameni – Dobre, Paraschiv, Petrila. După două meciuri reușite Onea nu putea lipsi din primul 11, iar Moruțan și Paraschiv și-au câștigat și ei tricourile de titular. Suspendat, Kramer a fost înlocuit de Bolgado. Un prim unsprezece ușor de anticipat de suporteri, așadar nicio surpriză nici pentru Coelho.
Surpriza plăcută a fost atitudinea Rapidului din prima repriză – o agresivitate cu care ne-am întâlnit rar în acest sezon și care a încurcat vizibil construcția Craiovei. Rapid a lăsat deliberat mingea adversarului, pe care l-a așteptat cu un pressing așezat, la 40 de metri de poarta adversă și cu agresivitate la fiecare contact. Cu pressing avansat doar pe construcția adversarului cu portarul, Gâlcă a preferat să conserve energia oamenilor săi și să acopere cât mai bine terenul, pentru a nu oferi spații.
Ofensiv, Rapidul a mizat pe contre, sau pe pasa lungă în spatele fundașilor laterali, pentru viteza extremelor Petrila și Dobre. Dealtfel, așa au și apărut șansele de gol: la contra lui Borza continuată defectuos de Grameni și la cursa lui Petrila în spatele lui Mora, finalizată cu un șut la lung pe lângă poartă.
În ciuda posesiei, Craiova a fost complet ineficientă pe atacurile poziționale, singura fază periculoasă venind pe o construcție copiată parcă din carnețelul lui Gâlcă: pasă lungă la Bancu în spatele lui Onea, rezolvată de colaborarea Pașcanu – Aioani. Deși foarte activ, Matei nu a reușit să „lucreze” eficient cu Mora (blocat foarte bine de Borza), în timp ce în partea opusă Onea și Dobre i-au redus complet la tăcere pe Bancu și Baiaram. Excelent travaliul lui Dobre, foarte implicat pe faza defensivă, bună și pofta de joc manifestată de Petrila.
După pauză Rapidul intră decis să păstreze mai mult mingea și să pună mai multe probleme adversarului, dar în ciuda începutului bun, oaspeții sunt cei care deschid scorul. Onea tratează superficial o fază în preajma careului propriu, mingea ajunge cu șansă la Baiaram (rămas pe loc să protesteze după faza precedentă), iar Bancu înscrie din pasa acestuia, cu concursul lui Aioani.
Doar 5 minute mai târziu Rapidul pune lucrurile din nou în ordine. Corner executat de Petrila, Craiova nu reușește să scoată mingea din careu din vreo 3 tentative, Grameni încearcă să îl lobeze pe Popescu, iar Dobre reușește voleul din apropiere după respingerea portarului. Reușita căpitanului îl readuce în fruntea clasamentului golgeterilor (la egalitate cu Lukic), dar răsplătește și evoluția generoasă a lui Dobre din seara aceasta. Din nou, remarcabil instinctul de golgeter al unui jucător de bandă aflat la cel mai prolific sezon al carierei.
Deși au mai existat până la final faze cu potențial, scorul a rămas neschimbat. Craiova a resimțit evident efortul meciului de Cupă de la mijlocul săptămânii, iar Rapid nu a reușit să surprindă mai ales pentru că Moruțan, în ciuda efortului depus, a prins o seară mediocră, fără realizări. Dealtfel, atât Gâlcă, cât și Coelho au transmis prin schimbările post pe post că sunt mulțumiți de rezultat, iar elevii lor au părut să înțeleagă mesajul venit de pe bancă. Rezervele nu au oferit nici un plus, nici la Rapid, nici la Craiova, astfel că deznodământul a venit firesc și a părut echitabil.
Cu doar 5 puncte între licul 1 și locul 6 (indiferent de rezultatul de mâine de la Cluj), playoff-ul chiar pare deschis oricărui rezultat. Craiova rămâne favorită, dar Rapid și Dinamo știu deja cum să abordeze meciurile cu oltenii. Totul e posibil, totul depinde de inspirație și forma de moment. Fară grija Cupei, pentru Rapid totul depide de modul în care Gâlcă a “programat” vârful de forma, dar și de integrarea lui Moruțan, jucător determinant în jocul Rapidului. Mai cu seama că, e cât se poate de clar, în playoff Rapidul va juca fix ceea ce am văzut Cu Dinamo și Craiova. Cu măcar aceleași rezultate, sper eu.