Bogdan Baratky știe de ce Gâlcă nu și-a menajat vedetele în Dumbrăvița – Rapid 0-4: „Temă de gândire pentru Rădoi”

În 2007, la finala de Cupă de la Timișoara, tricoul lui Celtic era la mare modă prin galeria polistă. 18 ani mai târziu (vă vine să credeți?) un Celtic de la periferia Timișoarei ajunge în Giulești, în calitate de gazdă, pentru primul meci din faza grupelor Cupei României. Adversar? Rapidulețul. Da, sunt și eu de acord, e o anomalie. Perfect regulamentar, dar perfect anormal. Și totuși, dragi cititori, nu asta e problema Cupei în România. În nici un caz cea mai mare.

Anomalia care ne împiedică să vedem absurdul din Cupa României

Apropo de asta… aveți 5 minute să discutăm despre absurdul Cupei? Hai…vă rog eu… că dacă ne încăpățânam să discutăm strict despre meci mă tem că nu avem foarte multe de spus.

Buuun. Avem așa. Patru grupe de câte 6, deci 24 de competitoare. Se califică două din fiecare grupă, adică 8 echipe în total, pentru tabloul sferturilor. Se joacă 3 partide în grupă, sferturi, semifinale și, evident, finala. Șase meciuri pentru trofeu. Rapid e colegă de grupă cu CFR, FC Argeș, Dumbrăvița, Metaloglobus și Slatina. De jucat, joacă doar cu primele 3. Clasament se face însă cu toate 5. Dar pe noi ne ultragiază faptul că o trupă de la periferia Timișoarei și a ligii secunde acceptă să fie gazdă în Giulești, cu Rapid. Sigur, nu e fair față de cluburile care chiar se deplasează pe terenurile outsider-elor, dar nu vi se pare că asta e cea mai mică problemă a acestui format?

Rapid, spre exemplu, luptă pentru sferturi cu CFR și FC Argeș. Rapid joacă cu ambele, în deplasare. CFR și Argeș, doar cu Rapid (desigur, acasă) și nu joacă între ele. Slatina și Metaloglobus pentru CFR, Metaloglobus și Dumbrăvița pentru FC Argeș. Dar asta nu ni se pare absurd. Știu, se întâmplă și în cupele europene, dar de când o absurditate la scară mare justifică una de mai mică anvergură?

Digi24.ro

Scandal într-o comună din România: imagini cu un primar care ar agresa sexual o femeie în biroul său. Edilul spune că sunt făcute cu AI

Serios, care poate fi justificarea unui astfel de format? Numărul de partide? Păi cu 8 grupe de câte 3 (ca să nu modificăm numărul echipelor din această fază) avem două partide și 16 calificate (primele două). Avem apoi optimi, sferturi, semifinale și finala. Tot 6 jocuri. Sau, orice alt format care să elimine absurdul. Anomalia care conduce la clasamente cu echipe care nu joacă între ele. Ca și cum campioana din acest sezon nu ar juca cu echipele clasate pe locurile 2 și 4 la finalul competiției. Dar, repet, asta ni se pare normal, inovativ și revoluționar, doar pentru că aberația are anvergură continentală.

Digisport.ro

David Beckham a reacționat, după ce Victoria și-a schimbat numele, la 51 de ani

De aceea, pentru revigorarea Cupei, propun cu toată seriozitatea ca din sezonul viitor, în fiecare grupă să fie distribuită câte o echipă calificată sezonul acesta în semifinalele Champions League. Care să nu joace cu nimeni, nici acasă, nici în deplasare. Dar care să ofere calificatelor în sferturi șansa de a se lăuda că au ieșit dintr-o grupă de foc, cu Real, Bayern, Barca sau Inter. S-ar putea chiar vinde bilete pentru meciurile cu aceste echipe, astfel încât să bifăm și un succes de casă, nu doar unul sportiv. Bugetele cluburilor au nevoie de un astfel de ajutor.

Gândul este la meciul Universitatea Craiova – Rapid

Revenind la fotbal, Gâlcă a jucat meciul de Cupă având în minte deplasarea de la Craiova. A început cu un singur titular cert (Kramer) și nu a convocat nici un tânăr din Academie, pentru că a folosit schimbările ca să ofere minute titularilor în mijloc de săptămâna. Pentru Gâlcă, meciul cu Dumbrăvița a fost meciul perfect de pregătire pentru Craiova. Adversar modest, dar cu miza punctelor, cu intensitate de meci oficial și cu public.

Stolz – Braun, Bolgado, Kramer, Micovschi – Hromada, Grameni – Pop, Gojkovic, Jambor – Baroan. Aceasta a fost formula aleasă de Gâlcă, cu Jambor în stânga atacului, pentru că nici el și nici Baroan nu sunt chiar vârfuri de careu.

Într-o repriză fără istoric, Jambor deschide scorul după centrarea lui Pop, iar Kramer face 2-0 la o fază fixă, din centrarea lui Grameni. În minutul 60 triplă schimbare: întră Onea, Dobre și Ciobotariu, dar obiectivele schimbărilor sunt diferite. Ciobi are nevoie de minute după absența de două luni, Dobre nu concepe să nu joace, iar Onea e o opțiune pentru Craiova. După intrarea căpitanului, Pop trece în poziția lui Gojkovic, că să aibă Mirel temă de gândire pentru weekend.

Pe final primesc câteva minute și Christensen și Bădescu. Știind că benzina se va termina după mijlocul reprizei, Dumbrăvița forțează golul în debutul reprizei, are o triplă șansă în câteva zeci de secunde, dar Stolz se opune. Dobre liniștește jocul cu o dublă, iar meciul se încheie cu un cât se poate de firesc 0-4.

Cu ce rămânem după Dumbrăvița – Rapid 0-4?

Cu primul gol oficial pentru Jambor, cu o partidă care ar trebui să îi dea încredere lui Pop, cu primul penalty primit de Rapid în acest sezon, cu o victorie normală și cu prima apariție a Rapidului în echipamentul de rezervă. Totul cu gândul la Craiova, meciul spre care privim cu emoție, încredere și speranță. Cu toții la Craiova!