Pandemia de coronavirus din România are un impact devastator nu doar asupra celor infectați cu boala, ci și asupra pacienților cronici din țară.
În toată această perioadă în care Covid-19 a paralizat sistemul medical, peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.
De-a lungul ultimelor șapte luni, de la startul pandemiei, pacienții din țară, alții decât cei cu Covid, au suferit din toate punctele de vedere. Nu doar lipsa locurilor de cazare a fost prezentă, ci și lipsa mai multor medicamente.
Pandemia de SARS-CoV-2 a avut un impact uriaș asupra accesului bolnavilor cronici din România la servicii medicale și asupra calității acestor servicii, se arată într-un studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate.
Cercetarea arată că peste jumătate dintre bolnavii cronici chestionați (51,7%) consideră că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.
Potrivit aceluiași studiu, peste trei sferturi dintre medicii de familie chestionați confirmă situația dificilă. Aceștia consideră că pandemia a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.
De asemenea, cei chestionați au acordat note de la 1 la 10 calității serviciilor medicale primite înainte de pandemie și în timpul pandemiei COVID-19.
Media calificativelor acordate a scăzut de la 8 înainte de debutul pandemiei la 4 în timpul pandemiei. Așadar, din perspectiva bolnavilor cronici, pandemia COVID-19 a redus semnificativ calitatea serviciilor medicale.
În ceea ce privește cauzele scăderii calității serviciilor medicale, acestea sunt multiple. Cea mai frecvent invocată este scăderea sau blocarea accesului la spitalul unde persoana se prezenta de obicei pentru tratament și monitorizare. Dificultățile create de restricțiile de circulație, precum și procurarea dificilă a medicamentelor, sunt și ele cauze frecvent invocate.
Numărul internărilor în spitale la nivel național a scăzut dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent.
Mai exact, Institutul Matei Balș din Capitală și Spitalul Colentina se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.
Scăderea numărului de internări pe fiecare boală cronică importantă: