Bombă cu ceas pentru Erdogan. Care este miza alegerilor prezidențiale și parlamentare din Turcia: “Principala problemă va fi economia”

Alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia din 14 mai vor fi, fără îndoială, decisive pentru această țară, membră NATO și candidată la UE, dar, de asemenea, și un actor regional ambițios. Scrutinul va stabili dacă Turcia va continua tendința autoritară la care lumea a asistat în ultimii ani, sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdogan, sau va reveni la statul de drept, așa cum promite candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu.

Economia țării, călcâiul lui Ahile

Turcia traversează o perioadă dificilă din punct de vedere politic de aproximativ zece ani, dar, mai nou, și economic. Reformele începute în primii ani ai guvernului partidului AKP au fost erodate sau chiar inversate, în special după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016.

Nu este sigur că teribilele cutremure care au devastat Turcia în luna februarie vor influența intențiile de vot ale oamenilor. Cu toate acestea, imaginea partidului AKP aflat la guvernare a fost șifonată. Pentru prima dată în 20 de ani, este posibilă o schimbare de administrație. Dar, indiferent cine va câștiga alegerile din 14 mai, îl va aștepta un cadou otrăvit: economia țării, care este călcâiul lui Ahile al oricărui guvern de la Ankara.

Economia era deja sub presiune, cu o inflație ridicată, ca urmare a măsurilor neortodoxe luate de mai bine de un an. Datoria actuală a Turciei se ridică la aproximativ 450 de miliarde de dolari. Inflația se situează oficial între 50% și 60%, deși neoficial este de două ori mai mare. Șomajul este oficial de aproximativ 11%, în timp ce în realitate este de aproximativ 23%. Va fi esențial pentru orice adiministrație să țină sub control inflația galopantă, dar acest lucru ar putea însemna rate ale dobânzii foarte mari, poate chiar până la 30 %.

Digi24.ro

„Au trădat poporul chinez”: Xi Jinping este furios că Trump a obținut acordul pentru cumpărarea porturilor din Canalul Panama

De la boom economic, la coșul de bază

În primul deceniu al guvernării sale de 20 de ani, Recep Tayyip Erdogan a cunoscut un boom economic – în mare parte grație producătprilor și exportatorilor din regiunile conservatoare din Anatolia, care au sprijinit Partidul AK,  – transformând Turcia într-una dintre piețele emergente de urmărit. Creșterea economică robustă – cu o medie anuală de peste 7 % între 2002 și 2007 – a fost cândva cea mai mare mândrie pe care o afișa Erdogan.

În cel de-al doilea deceniu de guvernare, situația a fost exact opusă, deoarece Erdogan a preluat controlul absolut asupra politicii monetare și a insistat asupra teoriei sale conform căreia ratele ridicate ale dobânzii provoacă inflație. Prețurile au scăpat de sub control, iar dezbaterile privind costul alimentelor de bază, de la ceapă la castraveți, au ocupat un loc important în perioada premergătoare alegerilor din 14 mai.

Digisport.ro

36.931.000€ pentru Simona Halep! WTA a dat vestea

Datele oferă o imagine sumbră a turbulențelor economice. Potrivit Institutului turc de statistică, inflația anuală a țării s-a situat la puțin sub 44% în aprilie, deși ENAGrup, o organizație independentă de cercetare, a estimat că rata reală a fost de peste două ori mai mare, de 105%. În urmă cu zece ani, în mai 2013, un dolar valora mai puțin de două lire turcești. Astăzi, un dolar este echivalentul a aproape 20 de lire. Gaz peste foc, factura de reconstrucție pentru cutremurul devastator din acest an se va ridica la zeci de miliarde de dolari.

Miza atragerii investițiilor străine

Ambele tabare ce se vor confrunta la scrutinul din 14 mai știu că prioritatea după vot va fi încercarea de a opri hemoragia economică și de a transforma din nou Turcia într-o destinație dezirabilă pentru investițiile străine, care sunt extrem de importante. Mai ales că, în ciuda generozității sale în salvarea și ajutorarea victimelor cutremurului, Occidentul a părut reticent în a ajuta Turcia din punct de vedere economic înainte de alegeri. ”Pentru oricine va ajunge la putere, principala problemă va fi economia și primele șase luni vor fi dificile”, a declarat Ugur Gurses, fost oficial al băncii centrale și expert în finanțe.

Conferința donatorilor care a avut loc la 20 martie, a fost destinată reabilitării și reconstrucției post-cutremur în Turcia și Siria sub formă de granturi și împrumuturi preferențiale, dar aceste fonduri vor fi probabil disponibile după alegeri, deoarece vor fi alocate proiectelor.  Înainte de a se decide să investească, majoritatea companiilor europene așteaptă să vadă ce se va întâmpla în timpul alegerilor. Inflația ridicată din Turcia, politica ad-hoc și sistemul judiciar nesigur, toate acestea au pus un obstacol în calea investițiilor străine.

Pe de altă parte, relațiile Turciei cu Rusia sunt în beneficiul economiei turcești. Turcia susține că nu este obligată să se conformeze sancțiunilor ONU, ceea ce permite continuarea comerțului cu Rusia. Milioane de turiști ruși susțin sectorul ospitalității din Mediterana. Miile de antreprenori și profesioniști ruși care au fugit în Turcia pentru a evita mobilizarea vor avea aproape sigur un câștig economic.

Care experți la conducere?

Erdogan a oferit unele indicii că este dispus să adopte o nouă abordare după alegeri, afirmând, în aprilie, că încearcă să adune o echipă sub conducerea fostului șef al economiei, Mehmet Șimșek, un economist care a fost frecventabil de pentru investitori în prima parte a guvernării AKP. Șimșek însuși a refuzat oferta lui Erdogan de a face parte din cabinetul său, răspunzând că nu caută să revină la un rol politic activ.

Cei mai mulți economiști sunt îngrijorați în legătură cu fondul de specialiști la care Erdogan poate apela și se tem că rețeta sa, în caz de post-victorie, nu va fi diferită de cea de acum. Erol Taymaz, profesor de economie la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu din Ankara, a declarat că se îndoiește că o nouă administrație Erdogan va avea ”personalul avizat și calificat care să poată rezolva aceste probleme cu cel mai mic cost”.

”Nu există niciun indiciu că noul guvern va renunța la practicile sale actuale care au dus la probleme (…) Actuala structură de guvernare excesiv de centralizată consolidează, de asemenea, aceste probleme. Nu are sens să facem același lucru și să ne așteptăm la un rezultat diferit”. Victoria președintelui Erdogan în alegerile din mai implică în mod cert riscuri pentru soarta economică a țării, dar chiar dacă alianța opoziției va triumfa, și aceasta se va confrunta, la fel,  cu mari probleme.

Ratele dobânzilor, bombă cu ceas

Selva Demiralp, profesor de economie la Universitatea Koc din Istanbul și fost economist la Federal Reserve Board, consideră că, în cazul unei victorii a opoziției – care a semnalat o revenire la o economie mai ortodoxă – ratele dobânzilor ar putea trebui să depășească 30% pentru a combate inflația. Acest lucru ar reprezenta un salt uriaș față de rata actuală de 8,5%. Ratele foarte ridicate ar fi o pastilă greu de înghițit pentru orice nou guvern, deoarece, deși ar trebui să domolească inflația, ar putea, de asemenea, să frâneze afacerile.

Demiralp a susținut că o provocare cheie pentru un nou guvern va fi ”stabilirea încrederii, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional”, pentru a oferi economiei un anumit spațiu de manevră și pentru a atrage mai multe fonduri străine pentru a finanța economia, fără a alimenta inflația.

Nu e timp pentru jumătăți de măsură

Economia turcă are în continuare argumente de vânzare importante, în special industrii solide, de la automobile la îmbrăcăminte, un acord de uniune vamală cu UE și o poziție geografică ideală pentru aprovizionarea piețelor din Europa, Orientul Mijlociu și din afara acestora. Taymaz a declarat că, deși problemele actuale sunt semnificative, economia turcă este foarte rezistentă și flexibilă, iar problemele pe termen scurt pot fi rezolvate relativ repede. Profesorul a subliniat, de asemenea, că cel mai important pas după asigurarea stabilității ar fi ”implementarea politicilor industriale și tehnologice”.

Murat Ucer, un fost consilier al băncii centrale turcești, în prezent la GlobalSource Partners, a declarat pentru Politico că Turcia are nevoie de un program cuprinzător de stabilizare și dezinflație, iar o opoziție victorioasă nu își poate permite să fie prea prudentă în derularea acestuia.

”Cu opoziția preluând atât președinția, cât și parlamentul, acest lucru se poate întâmpla, dar și atunci există riscuri. Opoziția va trebui să adune cât mai curând o echipă economică foarte credibilă, care va trebui să lucreze rapid și coerent. Un alt risc este acela de a opta pentru prea mult gradualism sau de a nu fi suficient de îndrăzneț în calibrarea politicii monetar-fiscale”, a declarat Ucer.

Menținerea stabilității politice într-o coaliție diversă formată din șase partide s-ar putea dovedi a fi cea mai mare provocare a opoziției.  ”Noul guvern se va confrunta cu dileme dificile și trebuie, de asemenea, să țină cont de faptul că vor avea loc alegeri locale în 2024”, a declarat Taymaz.