Puterea de piață a marilor companii tehnologice occidentale în domeniul inteligenței artificiale este incontestabilă şi a fost considerată până acum de neegalat. Modelele dezvoltate de OpenAI și Google stabilesc standardele normative, iar ChatGPT, Gemini și Claude domină autoritar piața globală a inteligenței artificiale.
Piaţa inteligenţei artificiale este într-o continuă dinamică şi dezvoltare, astfel că în replică la dominaţia occidentală a acestui sector, state precum China, Rusia și India lucrează intens la propriile modele de inteligenţă artificială, așa-numite „suverane”, pentru a reduce dependențele tehnologice și a-și recâștiga influența geopolitică.
Cercetătorii de la renumita Școală Superioară de Economie din Moscova (HSE) se referă la acest fenomen drept „balcanizarea rețelelor neuronale”, fără a fi însă vorba de o fragmentare a spațiului digital. „În loc de un ecosistem global de inteligență artificială, apar mai multe sisteme modelate la nivel național sau regional, fiecare cu propriile reguli, seturi de date și orientări politice”, spune Konstantin Şatalin, coordonatorul unui studiu intitulat „Balcanizarea rețelelor neuronale: Cum creează țările BRICS o alternativă la ChatGPT„. Sentimentul predominant în Rusia este că inteligenţa artificială devine din ce în ce mai mult un instrument al suveranității tehnologice.
China este însă deosebit de avansată în acest domeniu, iar modele precum DeepSeek și Qwen sunt deja alternative performante la cele occidentale. Studiul coordonat de Şatalin arată că succesul Beijingului constă în abordările open-source și colaborările internaționale, care contribuie la extinderea globală a modelelor AI chinezeşti. În același timp, China beneficiază de o bază industrială solidă, de propriile centre de calcul și de o colaborare strânsă între stat și marile companii tehnologice. La Beijing, inteligența artificială este privită de mult timp ca o tehnologie strategică-cheie, nu doar din punct de vedere economic, ci și geopolitic.
India adoptă o abordare diferită. Modele precum Krutrim AI sau Sarvam sunt mai puțin orientate global și mai concentrate pe piața internă. Pentru cea mai populată ţară de pe planetă (1,46 miliarde oameni), avantajul acestor sistemelor indiene constă în diversitatea lor lingvistică. În timp ce sistemele occidentale și chineze sunt instruite în principal în limba engleză sau mandarină, modelele indiene acoperă numeroase limbi regionale. Din punct de vedere tehnologic, însă, Krutrim AI și Sarvam rămân dependente de componentele de bază occidentale.
Rusia, la rândul său, încearcă să dezvolte propriile alternative cu GigaChat (de la Sberbank) și YandexGPT, dar se confruntă cu limitări structurale. „Dezvoltările rusești precum GigaChat și YandexGPT nu posedă încă un potențial de export comparabil”, se arată în studiul preluat de Berliner Zeitung. Dependența de tehnologia occidentală a semiconductorilor și conectivitatea internațională limitată împiedică potențialul de export. „Inteligența artificială rusească nu este încă o alternativă de înaltă calitate pentru cea americană sau chineză. Mai avem pași importanți de făcut în acest sens”, spune Șatalin. Cu toate acestea, sistemele existente îndeplinesc un scop politic cheie: ele permit controlul asupra datelor, conținutului și discursului în propriul spațiu digital al Rusiei, un factor crucial în perioadele de sancțiuni și război informațional.
Pe de altă parte, influența intereselor naționale asupra sistemelor de inteligență artificială se reflectă clar și în conținutul pe care acestea îl generează. În teste, modelele au reacționat diferit la întrebări politice sensibile, în funcție de țara de origine. De exemplu, sistemele chineze de AI evită adesea să răspundă la întrebări critice despre Taiwan, iar în cazul modelelor rusești sunt reflectate narațiunile oficiale ale Kremlinului privitoare la Ucraina sau NATO. Specialiştii atrag atenţia că inteligența artificială nu este în niciun caz un actor neutru. Atât sistemele de AI occidentale, cât și cele non-occidentale modelează narațiunile răspunzând la întrebări politice, istorice și economice în cadrul unor cadre normative predefinite.
„De exemplu, modelul DeepSeek, în versiunea în limba engleză, a descris evenimentele Primăverii Arabe din 2011 invocând ‘dificultăți socio-economice’, în timp ce versiunea chineză a indicat drept cauze ‘intervenții militare interne’ și ‘confruntări geopolitice'”, după cum a constatat cercetătoarea Mira-Vişnya Şişova, de la HSE.
Evaluând profunzimea analizelor, Mira-Vishnya Shishova a remarcat că modelele chinezeşti DeepSeek și Qwen „excelează în analiza economică”. Când a fost întrebată despre posibilele strategii ale Turciei ca răspuns la sancțiunile UE, modelele au propus soluții economice detaliate, în special utilizarea liniilor de schimb cu Qatar și Emiratele Arabe Unite pentru a consolida cooperarea financiară, precum și luarea în considerare a aderării la BRICS pentru a reduce dependența de sistemul financiar occidental. „Este un nivel de analiză apropiat de cel al experților”, a mai remarcat Shishova. Pe de altă parte, modelul indian Sarvam, ca răspuns la o solicitare similară, a oferit doar recomandări generale, fără a ține cont de regimul de sancțiuni și de dreptul internațional.
În ciuda acestor dinamici geopolitice, experții nu se așteaptă la apariția unei „inteligențe artificiale BRICS” comune într-un viitor apropiat. Interesele politice, cadrele juridice și nivelul de dezvoltare tehnologică ale statelor membre sunt prea diferite şi totuși, chiar și fără un sistem unitar, lumea non-occidentală speră să obțină un anumit impact prin modelele dezvoltate în China, India și Rusia.