Proteste ale camionagiilor în mai multe țări. În Canada, premierul a activat o lege din 1988 pentru a opri protestele. Șeful poliției din Ottawa a demisionat. Update

Șeful poliției care a condus efortul de a pune capăt ocupației în Ottawa a demisionat marți, la o zi după ce prim-ministrul Justin Trudeau a intervenit pe fondul criticilor potrivit cărora un răspuns al poliției nu a reușit să pună capăt blocadei care lovește capitala națiunii.

Demisia lui Peter Sloly din funcția de șef al poliției din Ottawa, care a fost confirmată de ministrul siguranței publice, a survenit după ce Trudeau a făcut pasul rar de a declara stare de urgență națională menită să stopeze protestele care au tulburat Canada timp de săptămâni.

Răspunsul lent al poliției la demonstrațiile din centrul capitalei a fost criticat, deoarece ofițerii au fost mult depășiți numeric. La început, poliția nu a împiedicat camioanele să intre în centrul orașului și apoi i-a luat zile întregi să pună bariere de beton pentru a împiedica mai multe camioane să intre în ceea ce devenise efectiv o parcare.

Poliția din provincia canadiană Alberta a destrămat luni un grup despre care se presupunea că era pregătit să folosească violența pentru a susține blocada camionagiilor de la punctul de trecere a frontierei cu Statele Unite, au declarat autoritățile.

Poliția Regală a Canadei a declarat că a arestat 11 persoane și a confiscat 13 arme lungi, precum și arme de mână și o cantitate mare de muniție.

Cei arestați ar fi avut intenția „de a folosi forța împotriva poliției în cazul în care s-ar fi făcut vreo încercare de a perturba blocada”, a au precizat reprezentanții autorităților.

Premierul canadian Justin Trudeau a activat luni prevederile Legii privind situațiile de urgență care acordă guvernului federal puteri sporite, rareori utilizate, în efortul de a pune capăt protestelor care au închis unele puncte de trecere a frontierei americane și au paralizat părți ale capitalei.

În conformitate cu actul normativ, guvernul a introdus măsuri menite să reducă finanțarea protestatarilor și a luat măsuri pentru a consolida aplicarea legii provinciale și locale cu poliția federală.

„Blocadele dăunează economiei noastre și pun în pericol siguranța publică”, a declarat Trudeau într-o conferință de presă. „Nu putem și nu vom permite continuarea activităților ilegale și periculoase”, relatează Reuters.

Parlamentul canadian trebuie să aprobe utilizarea măsurilor de urgență în termen de șapte zile, iar partidul de stânga Noul Democrat a spus că va sprijini guvernul minorității liberale al lui Trudeau să adopte măsurile.

Ontario, care a declarat vineri stare de urgență, a susținut această mișcare. Dar premierii din Alberta, Quebec, Manitoba și Saskatchewan s-au opus planului.

Premierul Quebec-ului, Francois Legault, a spus că folosirea puterilor de urgență riscă să pună „combustibil peste foc”.

Trudeau a spus că măsurile vor fi direcționate geografic și limitate în timp.

Un convoi de protest israelian inspirat de demonstrațiile din Canada împotriva restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus a circulat luni de-a lungul autostrăzii principale care leagă Tel Aviv de Ierusalim.

Zeci de vehicule s-au îndreptat către clădirea parlamentului din Ierusalim de la un punct de întâlnire la jumătatea distanței dintre cele două orașe.

Alți protestatari s-au așezat pe pasajele supraterane și la intersecțiile de pe autostradă, în timp ce așa-numitul „Convoi pentru libertate”, cu unele vehicule care arboreau steagurile israeliene și canadiane, treceau pe lângă.

„Libertatea nu arată așa”, scria un semn, arătând o imagine a unei fete în mască, informează Reuters.

În fața parlamentului, protestatarii au claxonat, au bătut tobe și au cerut ridicarea restricțiilor legate de pandemie.

În ultimele săptămâni, Israelul a anulat obligativitatea de a prezenta dovada vaccinării la restaurante, cinematografe, săli de sport și hoteluri, pentru a coincide cu o scădere a numărului de infectări zilnice cu varianta foarte contagioasă Omicron a Covid-19.

Dar măștile sunt încă obligatorii în spațiile publice interioare, inclusiv în școli, magazine și instituții medicale.

Premierul canadian va invoca un set de măsuri speciale rar utilizate, care îi permit să abordeze protestele care au închis unele puncte de trecere a frontierei și au paralizat centrul orașului Ottawa, a anunțat luni Canadian Broadcasting Corp, relatează Reuters.

CBC a relatat că Trudeau le-a spus parlamentarilor din formațiunea sa politică Partidului Liberal, aflat la guvernare, că va folosi Legea privind situațiile de urgență din 1988, care permite guvernului federal să depășească autoritatea provinciilor și să autorizeze măsuri speciale temporare pentru a asigura securitatea în timpul urgențelor naționale.

Actul normativ a fost folosit o singură dată în timp de pace de tatăl lui Trudeau, fostul prim-ministru Pierre Trudeau, care a invocat o versiune anterioară a actului în 1970, după ce separatiștii din Quebec au răpit un ministru al cabinetului provincial și un diplomat britanic.

Actul permite, de asemenea, guvernului să trimită armata, dar CBC l-a citat pe Trudeau spunând că nu are de gând să facă acest lucru. Cameron Ahmad, directorul de comunicații al lui Trudeau, a refuzat să comenteze relatările.

Camionagiii europeni sosesc la Bruxelles într-un miting numit „Convoiul european pentru libertate 2022” pentru a protesta împotriva restricțiilor pandemice.

Aproximativ 500 de mașini și rulote au sosit luni la Bruxelles, în principal din Franța, într-un convoi pentru a protesta împotriva restricțiilor legate de pandemia de coronavirus, a declarat primarul Bruxelles-ului, Philippe Close.

Vehiculelor le-a fost interzis accesul în oraș. Poliția i-a direcționat către un loc de parcare de la marginea Bruxelles-ului, de unde protestatarii au continuat pe jos până la o piață din centrul orașului și zona unde se află instituțiile Uniunii Europene.

Reporterii Reuters au văzut în jur de 150-200 de protestatari în centrul orașului și un număr similar în cartierul european.

Primarul a declarat pentru televiziunea belgiană LN24 că protestul, inspirat de manifestanții „Freedom Convoy”, care au blocat capitala canadiană cu camioane, nu avea permis de la autoritățile de la Bruxelles, și nici nu au solicitat unul.

Autoritățile din Noua Zeelandă au mizat pe cele mai cunoscute hit-uri ale lui Barry Manilow în încercarea de a alunga protestatarii care au campat în fața clădirii parlamentului.

Melodiile au fost redate într-o buclă de 15 minute, împreună cu celebra Macarena. Manifestanții au răspuns cântând cântece precum We’re Not Gonna Take It al formației Twisted Sister.

Tacticile folosite de autorități pentru a încerca să scape de protestatari au mai presupus și pornirea sprinklerelor de pe gazonul unde au fost cantonați vineri.

Dar protestatarii au ripostat săpând tranșee și construind conducte de scurgere improvizate pentru a redirecționa apa, relatează agenția de presă Associated Press, citată de BBC.

După ce sprinklerele s-au dovedit ineficiente, președintele Parlamentului Trevor Mallard a hotărât o nouă abordare: redarea celor mai mari hituri ale lui Barry Manilow, care includ Mandy și Could It Be Magic, precum și Macarena și mesaje pro vaccinare contra Covid.

Cântărețul britanic James Blunt a postat pe Twitter despre tactici, etichetând poliția din Noua Zeelandă și glumind că muzica sa ar putea rezolva problema.

Se pare că cineva a vazut mesajul, deoarece melodia lui You’re beautiful a fost adăugată duminică în playlistul autorităților, transmite agenția de presă AFP.

Jacinda Ardern, a declarat luni că demonstrațiile împotriva obligației de vaccinare contra Covid-19 care intră acum în a doua săptămână sunt un fenomen „importat” și nu se aseamănă cu nimic din ceea ce a mai văzut în țară.

Sute de protestatari continuă să ocupe peluze în fața parlamentului pentru a șaptea zi, ignorând apelurile repetate ale poliției de a pleca și neclintiți de ploaia torenţială din weekend.

„Mi se pare un protest importat”, a declarat Ardern pentru postul de stat TVNZ într-un interviu. „Am văzut steaguri cu Trump, am văzut steaguri canadiene”, a spus ea, referindu-se la imaginile fostului președinte al SUA Donald Trump purtate de unii demonstranți, precum și la situația din Canada.

Ardern a declarat într-o conferință de presă mai târziu în acea zi că protestatarii au cerut guvernului să elimine toate măsurile de sănătate publică Covid-19.

„Asta înseamnă că în momentul în care observăm o creștere a cazurilor și o creștere a riscului pentru sănătatea publică și bunăstarea Noii Zeelande, ei vor să vadă eliminate chiar măsurile care ne-au ținut în siguranță, bine și în viață. Mă veți ierta dacă am o viziune foarte puternică asupra acestei sugestii”, a spus Ardern, citată de Reuters.

Trei membri ai Forțelor de Operații Speciale din Canada sunt investigați pentru că ar fi susținut protestele împotriva restricțiilor Covid-19 din Ottawa, a anunțat duminică Departamentul Apărării Naționale.

Comandantul general-maior Steve Boivin a declarat că o anchetă a fost lansată după ce conducerea superioară a fost informată la 1 februarie că un membru ar fi posibil implicat. Pe 10 februarie, a fost inițiată o altă anchetă pentru a analiza implicarea altor doi membri.

„Comandamentul Forțelor de Operații Speciale din Canada (CANSOFCOM) nu tolerează membrii care sprijină și/sau participă activ la cauze care pun în pericol imperativul apolitic asociat cu funcțiile lor”, a spus el.

Departamentul nu a detaliat modul în care cei trei membri neidentificați au fost implicați în demonstrații.

Protestele „Freedom Convoy”, declanșate în capitala națională Ottawa de camionagiii canadieni care se opun obligației de vaccinare sau carantină pentru șoferii transfrontalieri, au intrat duminică în cea de-a 17-a zi.

Cei trei erau deja în curs de a părăsi forțele armate canadiene.

După o săptămână în care a fost blocat de manifestanți, Podul Ambassador, o axă frontalieră extrem de importantă dintre Canada şi SUA, a fost redeschis circulaţiei.

”Podul Ambassador este acum pe deplin deschis, permiţând din nou libera circulaţie a comerţului între economiile canadiană şi americană”, informează oficialii canadieni, într-un comunicat, notează Agerpres.

Orice protest va fi interzis, luni, în capitala Belgiei, Bruxelles, a fost anunțul autorităților pentru participanții la protestele contra măsurilor sanitare de duminică. Mai mult, poliția din Bruxelles a publicat aceste instrucțiuni pe rețelele sociale în patru limbi – franceză, olandeză, germană și engleză.

Autoritățile le-au reamintit astfel oamenilor că este interzisă orice demonstrație cu vehicule. De asemenea, protestatarii din alte țări au fost sfătuiți să nu meargă la Bruxelles cu mașina și au fost atenționați că toate convoaiele vor fi obligate să intre într-o parcare a centrului expozițional de la marginea orașului, „singurul zonă în care se va tolera acțiunea statică”, potrivit AFP, citată de Hotnews.

Deocamdată, se cunosc două grupuri de demonstranți, unii din Franța, care au părăsit duminică regiunea Parisului pentru a merge la Bruxelles, și alții de la protestul din Haga care, de asemenea, și-au anunțat intenția de a merge spre Belgia.

În încercarea de a preveni blocarea Regiunii Bruxelles, autoritățile au interzis protestele, care au fost nici autorizate. Mașinile vor fi controalate la frontieră, iar vehiculele care merg spre Bruxelles vor fi oprite.

Premierul Alexander De Croo le-a spus camionagiilor să nu meargă spre Bruxelles. „Le spun celor care vin din străinătate: uitaţi-vă la regulile din Belgia. Nu am avut niciodată reguli prea grele şi nu mai avem atâtea. Aşa că plângeţi-vă acasă”, a fost declarația prim-ministrului.

„Convoiul pentru libertate” care intenționează să ajungă la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a protesta împotriva măsurilor cauzate de pandemia de Covid-19 nu va primi prea multă dragoste de la camionagiii din Belgia.

Poliția de la Bruxelles se așteaptă ca protestatarii din alte țări UE să înceapă să sosească duminică după-amiază, potrivit publicației locale Bruzz, citată de Politico.

Frank Moreels, șeful sindicatului belgian al transporturilor BTB, este îngrijorat de mișcarea din Europa, care, a spus el, numără grupuri de extremă dreapta, teoreticieni ai conspirației și cetățeni speriați printre organizatorii săi, și profită de navighează pe un val de „camionagii furioși”, în timp ce denaturează problemele reale ale șoferi de camion.

„Este o încercare de a deturna comunitatea de camionagii”, a avertizat el.

Moreels a estimat că peste 90% dintre camionieri sunt vaccinați și a spus că nu știe ca membrii sindicatului său să plănuiască să se alăture protestelor.

“Nu apreciază absolut faptul că un grup mic murdărește profesia cu argumente false. Mai ales că problemele reale nu sunt discutate”, a spus el.

Philippe Degraef, președintele grupului de operatori de transport Febetra, s-a distanțat și el de proteste, spunând: „Blocajele nu sunt niciodată, niciodată, modalitatea adecvată de a rezolva problemele”.

Au fost noi demonstraţii împotriva vaccinării obligatorii şi a restricţiilor anti-COVID şi la Viena. În Austria a intrat în vigoare legea vaccinării obligatorii, iar din 15 martie poliţia va începe controalele.

Câteva mii de oameni au ieşit în stradă şi la Frankfurt, în Germania, revoltaţi că vaccinarea obligatorie este iminentă.

Prefectura poliţiei din Paris a anunţat că ”îşi menţine dispozitivul în această duminică” pentru a împiedica manifestanţii veniţi din întreaga Franţă să blocheze capitala.

Aproximativ 7.500 de membri ai forţelor de ordine au fost mobilizaţi, începând de vineri, protestatarii intenţionând să ajungă luni la Bruxelles.

Manifestanții din convoi ar urma să se îndrepte duminică către Bruxelles. O mare adunare europeană este programată luni, 14 februarie, în prezența participanților din diferite țări, inclusiv Franța.

Cuvântul de ordine al organizatorilor convoaielor anti-trecere este să pornească la drum în jurul orei locale 10 pentru a ajunge la Bruxelles. Dar, potrivit unei surse din poliție citată de AFP, nu toți participanții ar trebui să urmeze acest cuvânt de ordine.

La fel ca Parisul, capitala Belgiei a interzis orice demonstrație în marginea convoiului pentru libertate. „Au fost puse în aplicare mijloace pentru a preveni blocarea regiunii Bruxelles-Capitală”, a scris primarul Bruxelles-ului, Philippe Close, într-un tweet pe 10 februarie, relatează Ouest-France.

Protestatarii dintr-un așa-numit „Convoi pentru libertate” au trecut sâmbătă de punctele de control ale poliției din centrul Parisului, manifestanții blocând complet traficul în capitala Franței înainte de a fi întâmpinați cu gaze lacrimogene lansate de ofițeri.

Mitingurile împotriva permisului francez de vaccinare împotriva Covid-19 sunt inspirate de „Convoiul pentru libertate” din Canada.

Autoritățile din Paris și Bruxelles au anunțat joi interzicerea convoaielor, după care 7.200 de ofițeri de poliție și jandarmi – poliția militară franceză – au fost dislocați în diferite locații din capitala Franței timp de trei zile.

O hartă realizată de organizatorii francezi a convoiului arăta un plan al protestatarilor de a traversa țara de-a lungul a cinci rute principale către oraș. De asemenea, evidențiază planurile demonstranților de a conduce apoi spre nord, până la Bruxelles, capitala Belgiei.

Protestatarii au blocat în mare măsură traficul sâmbătă în jurul intersecției Arc de Triumf și fluturau steaguri franceze din camioanele și mașinile lor.

Arcul de Triumf este un punct de intrare comun în centrul Parisului, la capătul celebrului bulevard Champs-Élysées. Motocicletele și mașinile mici încă reușeau să treacă prin trafic, iar o unitate de poliție antirevoltă s-a deplasat pentru a dispersa protestatarii.

Ca răspuns la blocaj, unii protestatari au fost împrăștiați cu gaze lacrimogene, relatează CNN care citează BFMTV și M6. 

14 persoane au fost arestate, potrivit Prefecturii de Poliție din Paris. Mai multe unități ale poliției antirevolte rămân în zona Champs-Élysées.

Platforme ale poliției sunt, de asemenea, în proces de identificare și înlăturare a vehiculelor care obstrucționează, precum și de emitere de amenzi și arestări în zonă, potrivit Prefecturii de Poliție din Paris. Ofițerii au emis până acum peste 330 de bilete.

Jérôme Rodrigues, fostul lider al mișcării gilets jaunes (vestele galbene), care s-a aliat recent cu „Convoiul pentru libertate”, se numără printre cei care au fost arestați, potrivit BFMTV.

Poliția din Paris a declarat într-o declarație pe Twitter că „niciun blocaj nu va fi tolerat”, iar ofițerii lucrează în prezent „pentru a dispersa participanții la protestele interzise” lângă Champs-Élysées.

Poliția a spus că a interceptat deja 500 de vehicule sâmbătă dimineață. Mulți au fost interceptați la punctele de control din diferite puncte de intrare în Paris și, de asemenea, pe Champs-Élysées, a declarat poliția pe Twitter. Cinci persoane au fost arestate și au fost confiscate echipamente, cu amenzi pentru purtarea de praștii și echipament de protecție.

Protestatarii care blochează un drum public riscă până la doi ani de închisoare și o amendă de peste 5.000 de dolari, potrivit autorităților.

Olanda este următoarea țară pe lista protestului. Mai multe persoane care protestează împotriva restricţiilor sanitare au venit în convoaie din întreaga țară.

Oamenii au blocat centrul oraşului Haga și spun că sunt hotărâţi să rămână în ciuda apelurilor poliţiei de a pleca. De remarcat că televiziunea publică din Olanda a transmis că mai multe sute de vehicule blochează celebra piaţă Binnenhof, acolo unde se află mai multe instituţii ale statului.

Un protest, inspirat de cel din Canada, care și-a luat numele de Convoiul Libertății Naționale a ajuns la Piatra Neamț.

Organizarea aparţine în principal grupurilor Starea de Libertate, Comitetelor Cetăţeneşti Locale, Calea Neamului, Bucovina Profundă, fiind de asemenea prezenţi în acţiune reprezentanţi STOP 5G România şi Străjerii Ortodoxiei.

“Îi aşteptăm pe toţi: iubitorii de libertate, pe toţi cei care s-au săturat să fie abuzaţi, minţiţi, pe toţi cei care s-au săturat ca ţara să fie furată constant de o mână de hoţi plătiţi din banii poporului”, anunţă organizatorii convoiului, relatează Antena 3.

Convoiul va străbate toată țara, timp de 8 zile, iar pe 18 februarie va ajunge la București, unde organizatorii anunță un protest de amploare în Piața Victoriei.