Bruxelles are un calendar în vederea demarării formalităților pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Primul grup de capitole de negociere va fi deschis chiar începând cu luna iunie. Condițiile aderării nu sunt încă stabilite. Este posibil ca vecinii noștri, aflați în război cu Rusia, să intre în UE? Ce avantaje ar exista pentru România.
Comisia Europeană va propune deschiderea primului grup de capitole de negociere privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldovei la UE pe 16 iunie, a declarat un înalt oficial pentru Euractiv. Comisia va prezenta propunerea la o reuniune a miniștrilor europeni care va avea loc la Bruxelles în cadrul Consiliului Afaceri Generale.
Până în prezent, progresul Ucrainei în procesul de aderare a fost blocat, în principal, de Ungaria. Viktor Orban, fostul premier, nu a fost de acord cu eforturile de a promova aderarea la UE, însă noul prim-ministru, Peter Magyar, este așteptat la Bruxelles la sfârșitul acestei săptămâni. El nu susține în mod oficial aderarea Ucrainei, însă noul guvern a semnalat că ar avea o abordare mai „moderată” cu privire la acest subiect.
De asemenea, în aprilie, comisarul UE Marta Kos a declarat că se așteaptă ca discuțiile privind primul grup de negocieri în cazul Ucrainei să înceapă odată ce se finalizează tranziția guvernamentală. Condițiile exacte ale aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu sunt încă stabilite, conform sursei menționate.
În urmă cu aproximativ o săptămână, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a sugerat că Ucraina ar putea adera la UE ca „membru asociat” fără drept de vot deplin, însă ideea a fost respinsă de Kiev câteva zile mai târziu. În același timp, ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a respins sugestiile conform cărora Ucraina ar putea adera la Spațiul Economic European (SEE) ca o rampă de lansare către statutul de membru cu drepturi depline al UE.
SEE extinde piața unică a UE la Norvegia, Islanda și Liechtenstein, care nu sunt membre ale UE. „Este un aranjament foarte ciudat. Are avantajele și provocările sale. Nu sunt sigur dacă aș sugera să facă asta”, a spus Eide. Cu toate că există încă dezbateri privind condițiile, procesul este unul clar.
Aceste negocieri sunt împărțite în șase „grupuri” diferite, fiecare reprezentând câte un domeniu sau „capitol” din legislația UE legată de politicile publice. De altfel, deschiderea fiecărui grup de state necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de guverne ale UE, iar vetourile pot, de asemenea, opri progresul negocierilor dacă se consideră că țările candidate dau înapoi în ceea ce privește reformele. Primul astfel de „grup” din cadrul discuțiilor se referă la pilonii democratici, economici și instituționali esențiali ai UE.
Legat de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, FANATIK a discutat cu fostul ministru de externe, profesorul Adrian Cioroianu. Acesta susține că nu se pune problema de aderare înainte de finalul războiului, însă contează intenția Ucrainei de a veni înspre UE. De asemenea, chiar dacă nu suntem aproape de un acord de pace, formalitățile reprezintă un bun început, însă nu vin cu garanții.
„Formalitățile sunt, practic, prima etapă din procesul de aderare. Gândiți-vă că Turcia a trecut prin formalități și a rămas la capitolul formalități. Sigur că nu se compară neapărat un caz cu altul, pentru că fiecare caz e particular, fiecare țară are datele sale. Dar vreau să spun că începutul unui proces nu înseamnă neapărat un angajament referitor la finalul său. Dar sigur că Ucraina, în același timp, trebuie încurajată, pe de o parte, și pe de alta parte noi să înțelegem că destinul Ucrainei și Republica Moldova, din punctul ăsta de vedere, sunt destul de legate. Adică apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană ajută Republica Moldova. Cele două nu sunt în concurență, cele două merg împreună”, a declarat profesorul.
Întrebat ce se întâmplă în cazul în care se încheie un acord de pace între Ucraina și Rusia însă se încalcă, profesorul susține că orice acord, mai ales în vremurile noastre, este incert, însă Uniunea Europeană este interesată să țină Ucraina aproape.
„Dar, pe de alta parte, suntem cu toții raționali și știm ce se poate face și ce nu se poate face. Adică, contează dorința lor de a intra în Uniunea Europeană și repet, ea trebuie încurajată. Dar, în același timp, inclusiv Ucraina știe că mai sunt etape până acolo. Plus că ne dorim cu toții ca războiul ăsta să se termine. Abia după vor începe negocierile efective, discuțiile cu vecinii, angajamentele pe care trebuie să le ia Ucraina în privința minorităților, în privința justiției, în privința corupției și așa mai departe. Deci, contează să ținem Ucraina aproape și să o încurajăm. Dar, în același timp, rațional este să înțelegem cu toții că e un proces care durează și spre binele nostru”, a mai afirmat profesorul Adrian Cioroianu.
În contextul aderării Ucrainei la UE, fostul ministru susține că România ar fi avantajată, deoarece „noi nu avem niciun interes să fim mereu la margine”. „Oricum, noi suntem interesați să avem vecini și i-am încurajat mereu și pe ucraineni, I-am încurajat mereu, pentru că nu e în interesul nostru să fie mereu o graniță”.
De asemenea, lucruri bune vor fi și pentru Republica Moldova. „Este ceea ce ni s-a întâmplat și nouă și Bulgariei și tuturor țărilor. Sigur că nu beneficiază fiecare cetățean, dar țările pe ansamblu sunt mai bogate acum decât erau înainte de aderare. Și asta va fi și în cazul Ucrainei valabil. Republica Moldova este și ea ajutată, pentru că apropierea Ucrainei de UE automat atrage și Republica Moldova pe aceeași orbită. Și chiar și din punct de vedere geopolitic. Adică, în acel moment, de asta se și teme Vladimir Putin, pentru că în acel moment și cetățenii rusi și cei din Belarus își vor da seama că există mari avantaje în aderarea la UE ca spațiu economic și ca dezvoltare ulterioară”, ne-a mai explicat Adrian Cioroianu.
Întrebat despre riscuri sau dezavantaje, profesorul Cioroianu a menționat că, pe partea de agricultură, este evident că, eu știu, producția de grâu a Ucrainei va fi inevitabil mai mare decât a multor țări din Europa, inclusiv decât cea a României, însă asta ar trebui considerat ca un „imbold” pentru țara noastră. De asemenea, profesorul a subliniat că, în opinia sa, avantajele sunt net mult mai numeroase în raport cu dezavantajele.
„Noi degeaba producem grâu dacă importăm făină sau cocă din altă parte, congelată. Deci asta e o obligație. Până la urmă, orice provocare te obligă să fii puțin mai agil și mai deștept așa încât orice risc te împinge puțin să fii mai dinamic. Repet, nu ne încălzește cu nimic dacă rămânem noi cei mai mari producători de porumb din Uniunea Europeană și n-are rost să ne temem că dacă Ucraina ne ia locul. Să devenim noi mai inventivi și să ieșim din situația asta în care noi exportăm materie primă și importăm produse mult mai scumpe”, a menționat fostul ministru.