Bucureştiul redevine MICUL PARIS! Bulevardul MAGHERU va fi mai ceva ca CHAMPS-ÉLYSÉES!

Bucureştiul redevine MICUL PARIS! Un grup de arhitecţi susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), filiala Bucureşti, a iniţiat un proiect de regenerare urbană a Bulevardului Magheru din centrul Capitalei, care presupune, în linii mari, limitarea traficului auto prin reducerea numărului de benzi, plantarea de copaci pe mijlocul arterei rutiere pentru captarea zgomotului şi atragerea marilor retaileri pentru revitalizarea zonei comerciale.

Arhitecţii şi-au prezentat viziunea printr-o machetă tridimensională care cuprinde o reducere a numărului de benzi de circulaţie rutieră de la patru pe sens, câte sunt în prezent, doar la două, celelalte două urmând a fi transformate în culoare speciale pentru transportul public şi biciclişti. În plus, marcajul care separă benzile de circulaţie ar urma să fie înlocuit cu un rând de copaci.

Următorul pas este realizarea unui studiu care să cuprindă concluzii referitoare la problema spaţiului locativ (valoarea imobiliară a zonei a scăzut dramatic în ultimii ani) şi la pierderile care se înregistrează în cazul spaţiilor comerciale. Ordinul Arhitecţilor vizează şi crearea unei asociaţii „Magheru“ care să urmărească interesele acestui bulevard şi care să înainteze proiectul autorităţilor publice.

Blocul “ARO” – nava amiral a arhitecturii interbelice

„La fiecare 50 de metri vezi câte o covrigărie, dar niciun magazin de lux, sau sunt magazine de sex, dar niciun restaurant de calitate. Nu se poate purta nicio conversaţie pentru că nivelul zgomotului pe Bulevardul Magheru depăşeşte 80 de decibeli. Trebuie recucerite trotuarele din Bucureşti. Grosimea pavajului în Cluj, spre exemplu, este de 8 cm şi rezistă chiar şi 100 de ani, în timp ce în Bucureşti este de doar 2 cm şi se strică foarte repede, însă comunitatea nu reacţionează“, spune Şerban Sturza, preşedintele OAR Bucureşti.

La nivel arhitectural, el a venit cu două exemple concludente în ceea ce priveşte starea Bulevardului Magheru: blocul Aro (actualul cinematograf Patria), „nava amiral a arhitecturii moderne interbelice“, care acum este într-o decădere totală, şi Sala Dalles, aflată şi ea într-o situaţie dezastruoasă după ce a plecat librăria Cărtureşti, iar spaţiul a fost preluat de proprietar (Academia Română şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană).

„Acestea sunt două repere nefolosite. Mai sunt o serie de astfel de exemple. Sunt magazine care au mii de metri pătraţi neutilizaţi, hotelul Lido nu este funcţional. Situaţia e caraghioasă după 20 de ani“, adaugă Sturza.

Includerea spaţiilor verzi în strategia de dezvoltare a oraşului pe termen mediu şi lung va contribui la creşterea numărului de turişti, a numărului investiţiilor străine şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor, spun reprezentanţii OAR Bucureşti.

Cazul Plumbuita

Arhitecţii cer Primăriei Capitalei să găsească o soluţie rapidă pentru recuperarea Parcului Plumbuita din Sectorul 2, retrocedat familiei Bărbulescu la începutul acestui an.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

„Familia care deţine cele patru hectare din Parcul Plumbuita este dispusă să fie expropriată cu condiţia să fie recompensată conform legii. Există un certificat de urbanism pentru acest lucru, dar Primăria trebuie să plătească pentru a obţine un nou parc“, spune Şerban Sturza.

Acesta este al patrulea parc important din Bucureşti care a fost retrocedat. Din Parcul Titan au fost retrocedate 12 hectare, Parcul Verdi, în suprafaţă de 5,6 hectare, a fost retrocedat în totalitate, din Parcul Tineretului au fost pierdute circa 7 hectare, din Parcul Circului aproape un hectar, iar retrocedările pentru parcurile Bazilescu şi Floreasca sunt în curs de soluţionare.

Bucureştiul este al doilea oraş din Uniunea Europeană ca densitate a populaţiei, cu o medie de 8.518 locuitori/km². Potrivit unui raport al autorităţilor europene privind percepţia asupra calităţii vieţii, mai mult de 80% dintre bucureşteni s-au plâns de poluarea aerului şi de cea fonică.

Capitala are, potrivit datelor Primăriei, 5.065 de hectare de spaţii verzi. În 2007 suprafaţa spaţiilor verzi era de 1.958 de hectare. Peste trei ani, în 2010, suprafaţa spaţiului verde a crescut brusc cu 130%. Creşterea nu a avut la bază o dublare a numărului de parcuri sau ample operaţiuni de plantare de copaci, ci creşterea suprafeţei intravilane şi includerea unor spaţii verzi ample de tipul pădurilor (Pădurea Băneasa, ex.) în rapoartele oficiale, consideră arhitecţii.

Sursa: capital.ro