În marile capitale europene, mierea produsă de albinele crescute pe clădiri și în hoteluri a devenit un simbol al sustenabilității. La Viena, de exemplu, acest model funcționează de sute de ani, iar turiștii pot gusta la micul dejun mierea recoltată chiar din oraș.
În București, însă, un astfel de proiect nu este posibil din cauza unei Hotărâri de Consiliu Local care interzice creșterea albinelor în Capitală. Cu toate acestea, autoritățile locale și apicultorii speră că lucrurile s-ar putea schimba în viitor.
La Târgul Național al Mierii, desfășurat în acest weekend în București, Matthias Kopetzky, un apicultor profesionist din Austria, a prezentat modelul vienez de apicultură urbană. Potrivit acestuia, Viena găzduiește aproximativ 7.000 de colonii de albine și are o tradiție îndelungată în acest domeniu.
„Viena are o mulțime de apicultori, pentru că are o tradiție. Sunt șapte structuri locale cu 650 de apicultori. Viena are cea mai veche școală de apicultură din lume, fondată în anul 1769 de profesorul Anton Jansa din Slovenia la cererea Mariei Tereza”, a explicat Kopetzky, potrivit Agerpres.
Apicultura urbană este diferită de cea rurală și presupune respectarea unor reguli stricte, de la alegerea atentă a locațiilor pentru stupi, până la gestionarea spațiilor de prelucrare a mierii, care sunt mult mai scumpe în orașe. În Viena, stupii sunt amplasați în fiecare district, inclusiv lângă aeroport și pe clădirile unor hoteluri renumite. Cel mai înalt stup se află la etajul 19 al hotelului NH, iar rezultatele sunt excelente.
„Hotelurile sunt partenerii noștri. Acestea cumpără de la noi mierea și o servesc la micul dejun, alături de faguri. Mierea vieneză este analizată constant, iar aproximativ 20% din ea este organică”, a explicat Kopetzky.
În plus, orașul folosește metode ecologice pentru îngrijirea plantelor, aplicând tratamente care nu afectează sănătatea insectelor. Unul dintre avantajele apiculturii urbane este diversitatea florilor din oraș, care oferă un gust unic fiecărui tip de miere.
„Avem 23 de districte în Viena și 23 de tipuri de miere, iar al 24-lea este un amestec din toate districtele. Albinele au o rază limitată de acțiune, astfel că fiecare zonă produce o miere distinctă, exact ca în cazul vinului”, a spus apicultorul.
În București, această idee este privită cu interes de autorități. City-managerul Capitalei, Lucian Judele, a declarat că și-ar dori să vadă stupi deasupra blocurilor în viitorul apropiat.
„Vreau să vă imaginați un lucru: vreau să închideți un pic ochii și să vă imaginați pe blocurile din București câte un stup. Reușiți? Nu prea vă vine natural. Cred că obiectivul nostru al autorităților locale este ca peste 20 de ani când vom face fix același exercițiu, copiilor să le vină foarte natural să își imagineze și chiar să își amintească de acei stupi de deasupra blocurilor din București”, a spus oficialul.
Bucureștiul are deja o istorie în apicultură. În anii ‘80, existau aproximativ 4.800 de apicultori înregistrați la primărie, care creșteau albine în zonele limitrofe. De asemenea, Comisia Europeană încurajează apicultura urbană în marile orașe, iar exemple de succes pot fi văzute în Paris, Zurich, Berna și, bineînțeles, Viena.