Bucureștiul ocupă în continuare un loc fruntaș în topul nedorit al celor mai poluate orașe din România, deși noua echipă venită la Primăria Capitalei a promis să facă mai multe pentru a combate poluarea excesivă din oraș.
Astfel, conform unui studiu Airly, Bucureștiul ocupă locul al cincilea în acest top, fiind depășit de Covasna, Ilfov, Iași și Dolj. La polul opus, orașele unde românii pot respira cel mai curat aer sunt Harghita, Galați, Vâlcea, Brăila și Satu Mare.
Cât despre percepția generală, conform căreia calitatea aerului ar crește în orașele românești pe timpul iernii, datorită aerului mai rece, Organizația Mondială a Sănătății afirmă exact contrariul. Cauza: “în principal încălzirea cu ajutorul centralelor termice și emisiile vehiculelor”, conform organismului mondial.
Poluarea reprezintă de altfel o problemă veche în România, țara noastră fiind ținta mai multor proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană pe tema mediului.
Ultima dintre acestea a fost făcută chiar în luna februarie a acestui an, fiind efectul unei reclamații făcute de Greenpeace privind transpunerea defectuoasă a Directivei privind emisiile industriale, dar și a amenzilor mici aplicate operatorilor de centrale termice cărbune.
Ca în multe alte cazuri, legislația românească, mai precis carențele ei, par a fi problema pentru care România nu reușește să-și facă temele în ce privește temele pe subiectul mediului.
Totodată, în raportul oficialilor europeni se arată faptul că poluarea aerului continuă să aibă un impact negativ asupra României, cca. 25.000 de persoane murind, anual, din această cauză.
Pentru a contracara acest trend, România s-a angajat să urmeze pașii necesari implementării Green Dealului (Pactul verde) european, care presupune, în esență, ca toate cele 27 de state europene să reducă emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030.
Nu este însă un deziderat tocmai simplu, în cazul României, care, pentru a putea face acest lucru, trebuie să reducă emisiile în toate sectoarele, de la industrie și energie până la construcții, transporturi și agricultură.
Unul dintre lucrurile pe care le poate face țara noastră pentru a grăbi procesul este, conform specialiștilor, includerea gazului natural în circuitul energetic, până la momentul așa-numitei neutralități climatice.
Totodată, vechea infrastructură minieră, care constituia mândria României în anii comunismului, în special cea legată de extracția de cărbune, trebuie de asemenea eficientizată în urma unui amplu proces de investiții, de care, cel puțin pentru moment, țara noastră nu pare capabilă.
Nu în ultimul rând, energia nucleară este de asemenea considerată o formă de energie “curată”, investițiile americane în proiectele de la Cernavodă consolidând direcția României către ținta de zero emisii de carbon.