Bucureștiul pe credit: ce împrumuturi a făcut Primăria Capitalei în 2025. Sectorul care a plătit cela mai mari dobânzi

Primăria Capitalei a plătit anul trecut câteva sute de milioane de lei, doar pe dobânzile la împrumuturile făcute în trecut. Acest lucru nu ar fi neapărat un lucru negativ, dacă acești bani ar merge în investiții și proiecte noi. Din păcate, Primăria Generală se împrumută în acest moment în principal pentru plata datoriilor vechi.

București, capitala care trăiește din împrumuturi

Nu mai puțin de 301,6 milioane lei a plătit Primăria Capitalei în anul trecut dobânzi la împrumuturile efectuate. Din această sumă, 286 de milioane au fost dobânzile la împrumuturile interne, iar alte 15 milioane la împrumuturile externe. Suma este semnificativă chiar și pentru PGMB, instituție cu un buget de 10 miliarde lei, în condițiile în care, la preluarea mandatului, primarul Ciprian Ciucu declara că instituția nu are decât 5 milioane de lei în conturi.

Dincolo de suma în sine, problema adevărată constă în faptul că Primăria Capitalei este nevoită să se împrumute în special pentru plata datoriilor vechi. Altfel spus, sunt împrumuturi pentru funcționarea instituției, și nu pentru investiții. Concret, la nivelul anului 2025, an în care veniturile au fost de 10,3 miliarde lei, primăria a plătit 1,2 miliarde lei în contul datoriei publice. Din această sumă, 300 de milioane au fost dobânzile și restul de 900 de milioane, rambursările de capital (principalul).

Partea proastă este că, tot în anul 2025, Primăria Capitalei a făcut împrumuturi de 1,12 miliarde lei, iar cea mai mare parte a acestei sume a fost folosită pentru plata datoriilor vechi (827,6 milioane). Altfel spus, primăria s-a împrumutat cu 1,12 miliarde, pentru plata a 0,9 miliarde, datorie veche.

Digi24.ro

Kelemen Hunor a vorbit cu Peter Magyar și merge la Budapesta. Ce spune despre relația cu Tisza și susținerea acordată de UDMR lui Orban

Concret, Primăria Capitalei a avut de achitat o datorie de 555 de milioane lei, care a ajuns la scadență în luna aprilie, atunci când PGMB a fost nevoită să iasă pe piața de obligațiuni cu o ofertă similară, pentru acoperirea datoriei din 2015. Alte 236 de milioane au fost plătite în contul unei datorii interne la capitolul „energie termică”.

Digisport.ro

Scene absolut rușinoase în Italia: Cristi Chivu, înjurat la scenă deschisă!

Din totalul sumelor împrumutate în anul 2025, doar circa 175 de milioane (127 credite interne și alte 48 credite externe) au fost pentru dezvoltare. Altfel spus, primăria plătește dobânzi de 300 de milioane, și se împrumută doar cu 175 de milioane pentru investiții. Spre comparație, tot în 2025, PGMB a fost nevoită să facă un împrumut rapid, de 100 de milioane de pe piața internă doar pentru gestionarea cheltuielilor curente.

La ce dobânzi se împrumută Primăria Capitalei

În aprilie 2025, atunci când Primăria Capitalei a ieșit pe piața de capital cu oferta de obligațiuni pentru acoperirea datoriei de 555 milioane, România se împrumuta pe piețele externe la o dobândă anuală de 6,2%. Bucureștiul a reușit să atragă suma dorită, însă pentru o dobândă de 8,47%. Practic, Primăria Capitalei plătește o primă de risc de două puncte procentuale peste costul suveran al statului.

Deși procentul e puțin mai bun comparativ cu emisiunea din 2023, atunci când a acceptat o dobândă de 8,9%, e mult peste dobânda pe care Capitala o plătea în mandatul anterior (în anul 2018, dobânda fixă percepută a fost de 5,6%). În anul 2015, dobânzile la care se împrumuta Capitala erau de 2,8 %.

Astfel, doar pentru acest credit, Primăria Capitalei va plăti anual dobânzi în valoare de 47 milioane lei, iar, la finalul celor șase ani, perioada pe care a fost făcut împrumutul, dobânzile vor totaliza peste 280 de milioane lei. În 2031, la maturizarea acestui credit, primăria va fi plătit în total 837 milioane lei.

Un fapt interesant ce se observă consultând lista de împrumuturi efectuate de Primăria Capitalei este că cele mai scumpe împrumuturi sunt cele pentru acoperirea datoriilor curente. Astfel, toate împrumuturile contractate de la Ministerul Finanțelor, fie că este vorba pentru acoperirea unor datorii urgente pentru termoficare, sau cele contractate pentru a avea bani de funcționare, au dobândi peste 8% (de regulă este vorba de rata ROBOR la 3M, la care se adaugă o marjă de 2%).

Când este vorba de investiții, chiar și de pe piața bancară internă, Primăria Capitalei reușește să obțină marje mult mai bune, cel mai adesea de doar 0,2 – 0,25 peste ROBOR. Altfel spus, creditele scumpe sunt tocmai cele necesare pentru rostogolirea datoriilor vechi. Mai jos, se poate observa că ultimul împrumut luat de la Ministerul Finanțelor are o dobândă de 8,14%, cu o marjă de 2% peste ROBOR.

Ce dobânzi au plătit primăriile de sector

Dacă la nivel total, primăriile de sector au un buget cumulat undeva la circa 70% din bugetul Primăriei Generale, însă cu mult mai puține cheltuieli majore (subvențiile pentru transport cu căldură lovesc puternic bugetul central) ar fi de așteptat ca acestea să aibă datorii mai mici.

Totuși, în mod surprinzător, datele pe 2025 arată că cele șase primării de sector au plătit dobânzi cumulate de 400,8 milioane lei, adică cu 25% mai mult decât PGMB. Sumele nu sunt însă distribuite unitar: Sectorul 3 a plătit cele mai mari sume la dobânzi, 106 milioane lei, fiind urmat de Sectorul 4, cu 96 de milioane. La polul opus se află Sectorul 1, care a plătit doar 26,5 milioane lei.

Ce împrumuturi au făcut sectoarele Capitalei în 2025

Per total, cele șase primării de sector au atras credite de 1,62 miliarde lei în anul 2025. La fel ca la sumele plătite pentru dobânzi, se poate observa o disparitate uriașă între sectoarele 3 și 4, care au atras cele mai mari sume, față de Primăria Sectorului 1 care manifestă o strategie mult mai prudentă.

Lider la acest capitol este Sectorul 4, care în anul precedent a obținut credite de 761 milioane lei. Cea mai mare parte a acestei sume este compusă din credite interne, practic împrumuturi de la băncile din România, în sumă de 428 milioane lei. Restul de 332 milioane lei au reprezentat împrumuturi pentru acoperirea cofinanțărilor din proiectele UE, practic bani pe care primăria îi va primi înapoi.

Primăria Sectorului 3 a atras finanțări de 291 milioane lei, însă aici aproape toată suma o reprezintă credite interne (290 milioane), deci nu este vorba de bani pentru finanțarea proiectelor europene. De altfel, nicio altă primărie nu mai are specificat care sunt sumele pentru acoperirea co-finanțărilor.

Din nou, la polul opus se află Sectorul 1, care anul trecut a luat împrumuturi de doar 3,1 milioane lei, ceea ce arată că acest sector își construiește dezvoltarea bazându-se pe propriul buget. Este exact strategia opusă sectoarelor 4 și 3, care au investiții masive, finanțate însă prin împrumuturi serioase.

Totuși, spre deosebire de PGMB care folosește marea parte a sumelor împrumutate pentru a-și plăti datoriile vechi, primăriile de sector folosesc acești bani pentru investiții locale.