Bucureștiul și Ilfovul, „fabrica” de primării: 50 de sedii, mii de șefi și miliarde scurse pe chirii. Suma uriașă economisită cu o administrație unică

Împărțirea banilor la București între Primăria Generală și cele de sector naște conflicte politice de mai bine de 20 de ani, sume fiind împărțite mai degrabă după raportul de putere la guvernare, decât în raport cu nevoile reale ale orașului. Astăzi, în această dispută a intrat și Ilfovul, care susține că i se cuvine mai mulți bani. În final, atât Capitala cât și Ilfovul au aproape 50 de primari și consilii locale, la care se adaugă un întreg aparat administrativ. Într-un context în care lipsa banilor (de la Guvern) se resimte aproape peste tot, aceste costuri devin uriașe.

Ce ar însemna reforma administrativă la Ilfov și București

Sociologul Vladimir Ionaș a comparat recent, într-o postare pe Facebook, situația privind organizarea administrativă din zona București – Ilfov cu cea din Varșovia. Acesta a subliniat că, în timp ce România are un model în care banii publici merg pentru susținerea a 48 de primării – în Ilfov și cele șase sectoare ale Capitalei – în capitala Poloniei, aceste fonduri merg pentru investițiile în infrastructură.

„Să luăm exemplul București + Ilfov versus Varșovia Metropolitană:
​🔴 București + Ilfov (Haos):
• ​Populație: ~2,5 – 3 milioane locuitori.
• ​Armata de șefi: 41 de primării în Ilfov + 7 primării în București = 48 de Primari.
• ​Consilii: 48 de Consilii Locale + 1 Consiliu Județean.
• ​Guvernare: 2 Prefecturi diferite.
• ​Rezultatul: Fiecare sector/comună are propriul PUZ, propriile borduri și propria viziune (adesea opusă vecinei).
​🟢 Varșovia Metropolitană (Eficiența poloneză):
• ​Populație: ~3,1 milioane locuitori.
• ​Conducere: 1 singură Primărie Generală și un singur Consiliu Local pentru orașul mare.
• ​Districte: Cele 18 districte (dzielnice) sunt subunități. Au reprezentanți, dar nu au autonomie financiară să blocheze proiecte strategice.
• ​Integrare: O singură companie de transport (ZTM) și o singură viziune de urbanism pentru toată zona.

În timp ce noi plătim 48 de aparate administrative (contabili, resurse umane, achiziții publice la fiecare primărie), polonezii folosesc acești bani pentru autostrăzi urbane și metrou”, a fost concluzia acestuia.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Tema a fost apoi adusă în discuție și de către Vlad Gheorghe, consilier al premierului Ilie Bolojan, care a sugerat organizarea unui referendum pentru desființarea completă a județului Ilfov și asimilarea acestuia în București. „Extinderea Bucureștiului ar desființa și multe organisme inutile care există azi ca asocieri între București și Ilfov, fiecare cu bugetul și birocrația sa proprie”, a scris acesta.

Digisport.ro

Iranienii l-au sunat pe Donald Trump pentru a semna acordul și a încheia războiul! Decizia luată de american fără să stea pe gânduri

Reforma din Ilfov, motiv de luptă politică

Sigur, propunerea acestuia a venit în contextul luptei politice din interiorul PNL, mai exact după ce șeful CJ Ilfov, Herbert Thuma, a amenințat cu blocarea autorizațiilor de construcție dacă județul nu primește mai mulți bani din cota de impozit pe profit. Argumentul său a fost că, în fapt, locuitorii din Ilfov care muncesc în Capitală generează acest venit, care s-ar cuveni dezvoltării județului. Mesajul său venea ca răspuns la măsurile propuse de actualul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu, nemulțumit că primăria finanțează transportul public în Ilfov prin STB.

Această luptă pentru resurse în Ilfov nu este o noutate. Să nu uităm că în urmă cu câțiva ani Guvernul Ciolacu ataca și el bugetul Capitalei, direcționând 3% din venituri către „dezvoltarea județului Ilfov”. Măsura l-a făcut pe Nicușor Dan să ceară un referendum, care a și fost validat, prin care cetățenii Capitalei să decidă ei cum vor fi împărțiți banii între primării.

Nemulțumirile actuale arată că actuala împărțire administrativă a zonei Ilfov-București creează mai degrabă probleme, în loc să ofere soluții la problemele de dezvoltare ale regiunii. Orașele și comunele din Ilfov au beneficiat de creșterea economică a Capitalei și s-au transformat în suburbiile orașului (așa cum se întâmplă peste tot în lume, de altfel). Boom-ul imobiliar din majoritatea acestor orașe, care a creat un alt set de probleme, se datorează apropierii de oraș. Pe de altă parte, în Capitală, veniturile au fost redirecționate către primăriile de sector, care au bani de palmieri, borduri și panseluțe, în timp ce Primăria Capitalei a rămas cu obligațiile fiscale – subvențiile pentru încălzire și STB.

În ultimii 20 de ani nu a existat niciun mare program de infrastructură dezvoltat în oraș de primărie. Magistrala 5 de metrou a fost o investiție a Ministerului Transporturilor.

Câți bani mănâncă cele 50 de primării din Ilfov – București

Administrativ, județul Ilfov are 8 orașe și 32 de comune, iar a nivelul Capitalei vorbim de alte 7 primării, fără a lua în calcul cele două prefecturi. Per total, vorbim de 49 de unități administrative. Eliminarea acestor primării ar însemna economii din eliminarea posturilor din UAT-uri (40+ de primari, 40+ de viceprimari, consilii locale, compartimente contabile, juridice, de achiziții, etc.), însă, evident, majoritatea cheltuielilor ar rămâne acolo: învățământ, ordine publică, transport, cultură, etc..

Practic, economiile ar exista din eliminarea cheltuielilor cu aparatul administrativ, la care se adaugă cheltuielile de funcționare, chirii, utilități sedii, bunuri și servicii, etc.. Spre exemplu, Primăria Popești-Leordeni a avut, la capitolul cheltuieli de funcționare, 953.000 lei, cheltuieli pentru consultanță, 1,4 milioane, cheltuieli judiciare și alți 918.000 lei, bani pentru chirii. Practic, cu o singură primărie pentru zona metropolitană a Capitalei, toate aceste costuri ar dispărea.

Cheltuielile de personal la CJ Ilfov

CJ Ilfov a avut venituri totale în anul 2025 de 982 de milioane de lei. Din această sumă, cheltuielile autorității executive au fost de 146 milioane lei, adică aproape 15% din totalul veniturilor. Din această sumă, cheltuielile de personal au reprezentat 49,2 milioane lei, în timp ce cheltuielile de funcționare (bunuri și servicii, transferuri) au însemnat 29,3 milioane. (Se remarcă suma de 4,6 milioane lei pentru reclamă și publicitate.)

Cheltuielile la primăriile celor 8 orașe din Ilfov

De departe, orașul cu cele mai mari venituri este Voluntariul, care anul trecut a avut un buget de aproape jumătate de miliar de lei. Totuși, se pot observa discrepanțe uriașe în ceea ce privește gestionarea veniturilor. Pantelimonul, care a avut un buget de aproape 150 de milioane lei, plătește dobânzi de 3,6 milioane lei la datoria publică, fără a mai avea alți bani pentru investiții. Suma alocată pentru investiții a fost de 150.000 lei, practic nimic: 99,3% din bugetul primăriei merge pe salarii, funcționare și plata datoriei.

Orașul Voluntari are circa 5,2 milioane lei pentru investiții, cea mai mare parte din această sumă (4 milioane) mergând însă către companiile municipale ale primăriei. Voluntari este, previzibil, liderul absolut cu 16.9 milioane lei cheltuiți pe salarii la Primărie. Este o sumă de aproape 2.5 ori mai mare decât la Cernica (liderul comunelor). Totuși, raportat la bugetul uriaș de aproape jumătate de miliard de lei, acest cost reprezintă doar 3.48%, ceea ce arată o eficiență fiscală ridicată (colectează mult mai mult decât consumă cu birocrația).

Otopeni spulberă orice concurență la capitolul Titlul 20 (Bunuri și Servicii). Cu 22.6 milioane lei cheltuiți pe funcționare, Otopeni alocă pentru întreținere, facturi și servicii externe aproape cât ultimele cinci orașe în acest clasament (Voluntari (7,5), Chitila (5,9), Buftea (4,1), Bragadiru (3,5), Măgurele (2,8)). Este orașul care „își permite” cele mai scumpe servicii administrative din județ.

Măgurele are cel mai mic buget dintre orașe (86 mil.), dar cel mai mare procent alocat salariilor (9.41%). Deși suma nominală (8.1 mil.) este mică față de Voluntari, presiunea pe buget este cea mai mare în acest oraș.

Per total, veniturile CJ Ilfov și a celor 8 primării ale orașelor din Ilfov au fost de 2,6 miliarde lei. Cheltuielile de personal în cele 9 administrații au ajuns la totalul de 133,1 milioane lei, iar cheltuielile de funcționare 101,2 milioane. Practic, doar din eliminarea acestor primării economiile anuale ar fi de aproximativ 235 milioane lei. Într-un mandat de patru ani, asta înseamnă venituri de aproape un miliard de lei.

Ce costuri au cele 32 de primării de comună din Ilfov

Pe lângă cele 8 orașe, în județul Ilfov funcționează alte 32 de comune cu populație între 3.000 și 14.000 de locuitori, cu un statul special pentru Chiajna, care are circa 45.000 de locuitori, asta după recensământul din 2021. În materie de venituri, Chiajna este cea mai bogată comună, cu venituri de peste 90 de milioane lei, urmată de alte două comune, Dragomirești Vale și Mogoșoaia cu venituri de 78 și 74 milioane lei. Corbeanca, percepută a fi una dintre cele mai bogate comune din județ, este abia a cincea, cu venituri totale de 63 milioane lei.

Chiajna, comuna cu cele mai mari venituri, are cheltuieli de personal de circa 4 milioane lei, reprezentând circa 4,5% din veniturile localității. Comuna cu cele mai mari cheltuieli este Cernica, unde cheltuielile de personal în cadrul primăriei sunt de 6,9 milioane lei, reprezentând 11,6% din veniturile totale. Deși ca venituri este pe locul 6 în județ, aparatul său administrativ este cel mai costisitor, depășind chiar și comune mult mai bogate precum Chiajna (care are salarii de ~4.1M lei la venituri de 92M) sau Dragomirești-Vale (care are ~3.4M lei la venituri de 78M).

Clasamentul este completat de Jilava, unde cheltuielile de personal au fost de 5,39 milioane în 2025 (10,2%). Deși are venituri la jumătate față de Chiajna, factura salarială este considerabil mai mare. Merită notat că Mogoșoaia (locul 3 la venituri) și Chiajna (locul 1 la venituri) au cheltuieli de personal între 4.1M și 5.1M, deci sub nivelul raportat de Cernica.

Per total, cele 32 de comune gestionează împreună venituri de peste un miliard de lei, o sumă impresionantă pentru o zonă rurală. Aparatul administrativ al acestor primării are costuri totale de 104,5 milioane lei. Procentul de 9,6% este rezonabil, însă variază enorm între comunele bogate, unde e sub 5%, și cele mici, unde e chiar și peste 20%, însă tocmai acest lucru arată paradoxul actualei forme administrative. În timp ce localitățile bogate își permit să facă investiții, cele mici sunt sugrumate de costurile administrative.

Cheltuielile de funcționare pentru cele 32 de primării ajung și ele la 92 de milioane lei, adică un total de puțin peste 200 milioane lei, aproape cât cele 8 orașe și CJ Ilfov.

Cheltuielile primăriilor din București

Primăria București are un buget dintr-o cu totul altă categorie. Doar veniturile de 10,2 miliarde lei sunt de 21 de ori mai mari decât cele ale orașului Voluntari. Cheltuielile cu salariile în PGMB au fost de 162,4 milioane lei, în timp ce pentru funcționare (bunuri, servicii, utilități) au fost efectuate plăți de 54 de milioane lei.De asemenea, primăria a plătit și 244 de milioane lei, despăgubiri civile, o sumă de 1,5 ori mai mare decât salariile angajaților (Primăria a avut și cheltuieli judiciare de 1,9 milioane lei, dovadă a volumului imens de litigii). Salariile din PMB (162 milioane) ar plăti întreg statul de plată al orașului Voluntari timp de aproape 10 ani.

Deși bugetul primăriei pare uriaș la prima vedere, obligațiile PGMB atrag automat cheltuieli uriașe. Doar pentru subvențiile de la încălzire și STB, plus finanțarea spitalelor din subordine Primăria Capitalei a alocat anul trecut peste jumătate din bugetul de zece miliarde. De exemplu, investițiile la PMB (strict de aparatul administrativ) s-au ridicat la 11 milioane. Spre comparație, la Sectorul 3, aceleași investiții au fost de 248 milioane.

În ceea ce privește veniturile, sectorul cu cele mai mari venituri este Sectorul 4 (2,96 mld), în timp ce sectorul cu cei mai puțini bani este Sectorul 5 (1,37 mld). Primăriile de sector cu cele mai mari cheltuieli de salarii sunt sectoarele 3 și 2 cu 123 și 105 milioane lei respectiv, singurele sectoare care trec de 100 milioane. Sectorul 1 are cele mai mici cheltuieli, doar 41 milioane. Spre exemplu, suma nominală pentru salarii la Sectorul 2 (105,6 mil. lei) este de 2,5 ori mai mare decât la Sectorul 1. Sectorul 5 a cheltui pe „reparații curente” 106,2 milioane lei, adică de 15 ori mai mult decât Sectorul 6 și mai mult decât tot bugetul de salarii al Sectorului 2.

Sectorul 4, care pare a fi cel mai bogat sector prin veniturile declarate, urmare a faptului că a preluat mai multe investiții strategice din Capitală, are cele mai mici cheltuieli cu salariile raportate la venituri (sub 2%), dar totuși, cheltuie mult pe chirii (5,15 mil. lei) și consultanta (3,05 mil. lei).

Per total, veniturile celor 6 sectoare au fost de 13,3 miliarde, salariile au însemnat 460,8 milioane, iar cheltuielile de funcționare au ajuns la 430 milioane. Dacă adunăm la aceste cifre și Primăria Generală, atunci, la nivelul Capitalei, obținem venituri de 23,6 miliarde, cu o factură de salarii de 623 milioane și 484 milioane, cheltuieli de funcționare.

La nivelul Bucureștiului și județului Ilfov, veniturile totale sunt de 26,5 miliarde lei, adică circa 5,3 miliarde euro. Salariile totale plătite în administrație se ridică la suma de 841 milioane. De remarcat că, deși Bucureștiul are venituri de 8 ori mai mari decât Ilfovul, cheltuielile cu salariile sunt doar de trei ori mai mari (623 vs. 218 ml). Cheltuielile de funcționare la nivelul celor două unități se ridică la 827 milioane.

Dacă, pe modelul polonez prezentat de sociologul Ionaș, s-ar desființa primăriile din Ilfov și cele de sectoare, iar Capitala ar avea o singură mega primărie economiile ar fi semnificative. Putem presupune o cifră conservatoare, de economii de 50% la cheltuielile de personal – ar dispărea mai multe posturi de conducere, ar rămâne mai multe de execuție, iar la funcționare de 40% ar rezulta o sumă anuală între 700 și 750 milioane lei.

Cu această sumă, într-un an primăria ar putea cumpăra 240 de autobuze electrice, ar putea construi de la zero 15 – 20 școli noi (complexul ce include școală și grădiniță din Greenfield a fost atribuit pentru 63 milioane lei) sau ar putea amenaja în fiecare an 3 parcuri de dimensiunea Parcului Drumului Taberei.

Pe durata unui singur mandat, suma economisită ar putea fi între 2,8 și 3 miliarde lei. Cu acești bani, un primar ar putea demara proiecte importante, cu impact semnificativ pentru calitatea vieții în Capitală. Spre exemplu, ar putea construi un parc de dimensiuni colosale sau ar demara proiectul centurii verzi de pădure din jurul orașului. Cu un cost de 5-7 milioane pe kilometri, cu aceste fonduri ar putea fi construită o pistă de biciclete de până la 400 de kilometri, practic toate localitățile din Ilfov ar putea fi legate de centrul Capitalei, oricine ar putea ajunge în 30 de minute cu bicicleta în centrul orașului.