Creșterea prețului petrolului în Golf pune presiune atât pe șoferii români, cât și pe întreaga economie. În următoarele luni, motorina ar putea ajunge până la 16 lei pe litru. Specialiștii avertizează că, fără o intervenție rapidă și coordonată din partea statului, riscul de panică și majorări bruște de preț va afecta semnificativ consumatorii și sectoarele esențiale.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a realizat o analiză privind evoluția prețului motorinei în România, luând în calcul principalii factori care influențează piața petrolieră, de la cotațiile internaționale ale țițeiului până la structura costurilor din prețul final la pompă.
Prețul petrolului Brent a depășit recent 100 de dolari pe baril, după ce producția principalilor exportatori din Orientul Mijlociu a fost redusă, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată din cauza războiului cu Iranul. Specialiștii estimează că, în următoarele trei luni, barilul ar putea continua să crească semnificativ: într-un scenariu pesimist ar ajunge la 180 USD, o evoluție medie îl situează la 155 USD, iar un scenariu optimist îl vede la 130 USD.
Volatilitatea ridicată a pieței indică presiuni constante asupra prețului motorinei la pompă, dar și asupra costurilor pentru transport și logistică, ceea ce face ca monitorizarea atentă și planificarea guvernamentală să fie esențiale.
Într-o discuție exclusivă cu FANATIK, analistul din domeniul energetic Dumitru Chișăliță a subliniat că scenariul în care petrolul ar urca până la 180 de dolari pe baril este unul extrem, dar nu poate fi exclus complet într-o analiză de piață.
„Probabilitatea, totuși, să avem un scenariu de 180 de dolari/baril este foarte redusă. Totuși, n-am putut să nu-l iau în calcul, din punct de vedere al unei analize, pentru că eu lucrez pe trenduri.
Se poate întâmpla asta doar dacă războiul o să continue încă 3 luni de zile la aceeași intensitate, dacă strâmtoarea Ormuz să fie blocată de tot timp de 3 luni de zile. De asemenea, dacă nu se deblocheze suficient de mult țiței din rezervele strategice. Sunt ipoteze puțin probabil să se întâmple toate în același timp”, a ținut să precizeze Chisăliță, pentru FANATIK.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/03/analiza-realizata-de-dumitru-chisalita-scaled-e1773067153296.jpg)
Mai departe, din datele relevate, prețul motorinei la pompă este de 8,64 lei/litru la 9 martie, însă evoluția conflictului și dinamica pieței internaționale pot genera creșteri semnificative în următoarele trei luni. Specialistul a construit trei scenarii posibile, în funcție de intensitatea șocurilor din piața energetică.
În scenariul pesimist, în care tensiunile din piața petrolului se amplifică, prețul motorinei ar putea ajunge la aproximativ 16,8 lei/litru după trei luni de război, ceea ce ar însemna o creștere de aproape 94% față de nivelul actual.
Un scenariu mediu indică un preț estimat de circa 15,1 lei/litru, echivalentul unei creșteri de aproximativ 75%, în timp ce varianta optimistă ar duce motorina la aproximativ 11,5 lei/litru, adică un avans de circa 33%.
În contextul creșterilor puternice ale prețurilor și al instabilității persistente de pe piața petrolului, Dumitru Chișăliță atrage atenția că autoritățile trebuie să acționeze rapid și coordonat, cu un răspuns unitar care să asigure atât informarea corectă a publicului, cât și menținerea stabilității lanțurilor de aprovizionare. În acest sens, AEI propune un plan național de acțiune menit să reducă impactul asupra economiei și consumatorilor.
„Și în scenariul optimist vorbim de 11,5 lei pe litru de motorină. Din punctul meu de vedere, statul are capabilitatea să ajungă sau să mențină prețul la un nivel. Poate să corecteze absolut toate aceste crești. Și da, se poate ajunge și la cel pesimist dacă nu intervine statul la timp.
Eu nu cred că noi suntem astăzi într-o situație de criză, ci suntem într-o situație de alertă. De aceea eu am propus, în primul rând, să se realizeze un grup interministerial, în care să fie și Agricultura, și Transporturile, și Energia, și Finanțele, și Consiliul Concurenței, și ANAF-ul, și ANPC-ul. Aceștia să analizeze în permanență 24 din 24 de ore, și să vină atât cu informarea tuturor celor responsabili în această țară, cât și cu informarea publicului”, a mai menționat expertul în sectorul petrolier.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/03/analiza-la-motorina-realizata-de-dumitru-chisalita-scaled-e1773067268356.jpg)
În primele zile, Guvernul ar trebui să activeze grupul interministerial care să urmărească în permanență evoluția prețurilor internaționale, nivelul stocurilor și ritmul aprovizionării. Astfel, spune el, furnizează publicului informații clare care să prevină panica și speculațiile.
„Asta înseamnă că în fiecare zi, din punctul meu de vedere, ar trebui, într-un comunicat oficial pe acest grup, să se spună, țițeul Brent ieri a crescut cu 24%, motorina a crescut cu 30%. Implicațiile vor fi acestea pentru România. Se vor întâmpla cu precădere niște lucruri peste trei săptămâni. Noi încercăm să facem asta. Fără o astfel de comunicare, din păcate, se va instaura panica. Panica îi va determina pe oameni să meargă să cumpere rapid motorină, benzină, pâine, conserve.
Se va distruge lanțul de aprovizionare, pentru că are o anumită ritmicitate ținând seama de statistica de achiziție. Va determina o panică și mai mare, va determina creșteri bruște și mai mari de prețuri. Ar trebui să nu vândă gogoși sau minciuni, ci să spună niște realități. În spatele acelor realități să arate și soluțiile pe care le au, nu povești că stai, că fac, că nu fac, că mai fac analize. Suntem într-o stare de alertă în care nu mai faci analize, pui pe masă deja niște lucruri”, a dezvăluit, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.
În continuarea discuției, când reporterul a întrebat dacă reducerea accizelor ar fi o soluție imediată, analistul pieței petroliere a punctat că o astfel de măsură nu este recomandabilă în acest moment, din motive macroeconomice.
„Eu nu sunt de acord să sărim direct la reducerea accizelor. De ce? Pentru că tocmai avem un avertisment de la instituțiile de rating pe România, care ne spun: dacă nu reușiți să țineți partea macroeconomică, vă retrogradăm. Ori atâta ne-ar mai trebui în situația asta, să avem și o retrogradare.
De aceea trebuie să avem niște abordări treptate. Deocamdată mă uit la elementele esențiale din economie, încerc să le țin pe acestea. După aceea, dacă lucrurile escaladează, mă duc către alte segmente”, este opinia președintelui Asociației Energia Inteligentă.
Totodată, Chisăliță este de părere că în următoarele săptămâni, măsurile trebuie să fie concentrate asupra sectoarelor critice: transportul de marfă și public, agricultură, distribuție alimentară și utilități esențiale. Acestea includ compensarea rapidă a accizelor pentru operatorii cheie, sprijin temporar pentru transportul public și stimulente pentru firmele esențiale, fără a pune presiune pe bugetul pe termen scurt.
Pe termen mediu și lung, accentul trebuie să fie pe reducerea dependenței structurale de motorină, prin dezvoltarea transportului feroviar, modernizarea flotelor urbane, stimulente pentru flote eficiente și creșterea utilizării biodieselului sau HVO acolo unde este sustenabil.
Referitor la modul în care aceste măsuri pot gestiona creșterea prețurilor fără a afecta bugetul, Dumitru Chisăliță declară: „Din punctul meu de vedere, există soluția, pe baza planului pe care l-am propus astăzi, care nu ar trebui să afecteze semnificativ bugetul. Este adevărat că, dacă lucrurile escaladează, atunci ar trebui să discutăm în alte condiții.
Cu siguranță, cu cât conflictul va fi mai de lungă durată, automat diferența între ofertă și cerere crește pe zi ce trece. Cererea fiind mai mare, oferta fiind mai mică, prețurile vor fi în creștere”.