Unde se retrage președintele României în cazul unui atac nuclear. Buncărul antiatomic, legat la o rețea de 20 km de tuneluri subterane

În eventualitatea unui atac nuclear, Bucureștiul se poate baza pe două adăposturi antiatomice, legate între ele printr-un sistem de tip tunel. Primul se află sub Palatul Parlamentului și este pregătit pentru a-l adăposti pe șeful statului. Al doilea a fost construit sub clădirea Ministerului Apărării Naționale, în timpul celui de-al doilea război mondial.

Buncărul de sub Palatul Parlamentului este proiectat pentru a servi ca un centru de comandă al României, în cazul unui atac nuclear sau al unui dezastru natural. ”Buncărul președintelui”, așa cum este cunoscut, se află la nivelul -2 al fostei Case a Poporului și este, de fapt, o incintă cu pereți groși de 1,5 metri, acoperiți cu o placă de beton ce nu poate fi penetrată de radiații.

Președintele României are toate condițiile pentru a putea trăi 6 luni în adăpost

”Adăpostul antiatomic este compus dintr-o sală principală, adică punctul de comandă – cartierul general care trebuie să aibă legături de telecomunicații cu toate unitățile militare din România și în același timp să asigure comunicațiile necesare instituției prezidențiale și mai multe apartamente de locuit destinate conducerii statului.

De altfel, este un bloc subteran pe mai multe nivele”, se arată în volumul ”Buncărul președintelui”, scris de Adrian Eugen Cristea (colonel inginer în rezervă), Mihai Bartoș (colonel inginer în rezervă), Marius Marinescu (inginer) și Mihai Mitran (colonel în rezervă).

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Autorii arată că buncărul de sub Casa Poporului beneficiază de alimentare cu apă de la un puț de mare adâncime, aer condiționat și generatoare electrice. Există și un spațiu desemnat pentru asistență medicală ce trebuie acordată președintelui și celorlalte persoane care îl însoțesc.

Buncărul de sub Casa Poporului este pregătit pentru a fi folosit

În cazul unui atac nuclear, în adăpost ar avea acces: președintele statului, personalul de securitate, consilieri din administrația prezidențială, medici, asistente și tehnicieni pe diverse domenii.

Buncărul poate fi comparat cu un submarin nuclear, proiectat să iasă la suprafață la 6 luni de la lansare. El trebuie păstrat în permanent în stare de folosință, fiind aprovizionat cu alimente, medicamente și alte obiecte de uz personal. Două lifturi rapide și o scară asigură legătura cu exteriorul.

Conform proiectanților, ansamblul ar trebui să reziste la un cutremur devastator cu magnitudinea 9 pe scara Richter, la două bombe atomice lansate succesiv precum și la atacuri repetate cu rachete.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

Tunelurile prin care poți circula cu mașina nu sunt doar o legendă

Buncărul antiatomic de sub Palatul Parlamentului este legat prin tuneluri subterane de principalele instituții ale statului, cum ar fi: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Palatul Cotroceni, Palatul Primăverii sau clădirea guvernului. Există și o linie de fugă printr-o legătură la tunelul de metrou.

Tunelurile de sub București înglobează 20 de kilometri prin care se poate circula cu mașini cu motor electric, sunt betonate, iluminate și în stare de funcționare, Lățimea tunelurilor este de 5 metri iar din loc în loc există uși de 7 tone care pot fi închise etanș în caz de necesitate.

Conform autorilor citați, buncărul președintelui nu are legături cu rețeaua de catacombe de la Curtea Veche sau Dealul Mitropoliei.

Buncărul lui Hitler din București

Al doilea adăpost antiatomic este supranumit ”buncărul lui Hitler”, fiind construit de armata germană în timpul celui de-al doilea război mondial. Acesta dispunea de facilități și comunicații asigurate de comandamentul german din România cu toate corpurile armate din teatrele de operațiuni dar și cu marele stat major precum sau chiar cancelaria lui Adolf Hitler.

Adăpostul se află sub clădirea Ministerului Apărării Naționale și dispune de un planșeu de 1,2 metri, cu protecție pentru un atac nuclear.

Și Palatul Cotroceni dispune de un adăpost, care însă nu poate fi utilizat în cazul unui atac nuclear. El oferă protecție doar în cazul unor atacuri aeriene sau calamități naturale. În cazul unei amenințări atomice, președintele trebuie să se retragă în buncărul de sub Casa Poporului.