News

Cade Occidentul în „capcana strategică” întinsă de Putin? Cât de ușor ar putea pune mâna Moscova pe bogățiile energetice din estul Ucrainei

Repoziționarea trupelor ruse din jurul Kievului pentru cucerirea completă a regiunii Donbas ar putea reprezenta o victorie strategică pentru Vladimir Putin
31.03.2022 | 16:56
Cade Occidentul in capcana strategica intinsa de Putin Cat de usor ar putea pune mana Moscova pe bogatiile energetice din estul Ucrainei
Război în Ucraina, ziua 44. Rusia, suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Kremlinul amenință România
ADVERTISEMENT

Tot mai mulți analiști atrag atenția că Occidentul ar putea cădea, din nou, într-o capcană strategică întinsă de Vladimir Putin în condițiile în care, la finalul războiului, Moscova ar controla estul Ucrainei, o zonă strategică din punct de vedere energetic.

Occidentul, din nou în capcana lui Putin?

Într-un editorial publicat în The New York Times, jurnalistul american Bret Stephens, ridică întrebarea dacă nu cumva Vladimir Putin este adevăratul câștigător al războiului din Ucraina din punct de vedere strategic. Jurnalistul american subliniază că în acest moment opinia generală în Occident este aceea că Vladimir Putin și-a greșit complet calculele atunci când a ordonat invazia Ucrainei. Ca exemple pentru asumpțiile greșite de la care ar fi plecat liderul de la Kremlin sunt amintite: ideea că cetățeni ruși din Ucraina îi vor primi cu brațele deschise pe soldații ruși, că au crezut că vor răsturna rapid guvernul nepopular al președintelui Zelenski, că vor reuși să dezbine NATO, că economia Rusiei era protejata în fața sancțiunilor economice sau că armata modernizată a Rusiei va distruge cu ușurință trupele ucrainene.

ADVERTISEMENT

Bret Stephens susține că, deși această interpretare este complet plauzibilă, ea „tinde către concluzia că deznodământul cel mai bun ar fi unul prin care Putin va găsi o cale de scăpare fără a-și șifona imaginea: poate încă un teritoriu ucrainean, poate neutralitatea Ucrainei”.

În opinia jurnalistului american, o altă teorie ar putea fi aceea cum că Vladimir Putin nu a intenționat niciodată să cucerească întregul teritoriu ucrainean, și că, de la bun început, obiectivul său strategic a fost reprezentat de controlul asupra resurselor energetice din estul Ucrainei, unde se află al doilea cel mai mare zăcământ cunoscut de gaz din Europa (după al Norvegiei).

ADVERTISEMENT

„Coroborați acest lucru cu anterioarele capturi teritoriale ale Rusiei, Crimeea (care are enorme zăcăminte energetice offshore) și provinciile estice Luhansk și Donețk (sub care se află o parte a unui imens câmp de gaze de șist), precum și cu încercarea lui Putin de a captura cea mai mare parte ori întreaga coastă ucraineană. Acum conturul ambițiilor lui Putin devine clar. El nu e interesat să reunifice lumea rusă atât cât e interesat să securizeze dominanța energetică a Rusiei”, scrie jurnalistul american.

Într-un astfel de scenariu, cu Ucraina lăsată fără ieșire la mare și care ar deveni astfel un stat la mila ajutorului economic din partea UE, Putin nu ar mai fi perdantul strategic, așa cum pare el în viziunea Vestului.

ADVERTISEMENT

În acest scenariu cucerirea Mariupolului, obiectiv față de care Rusia este tot mai aproape de a-l atinge, devine un element obligatoriu pentru armata rusă. Marțea trecută, președintele Vladimir Putin i-a refuzat cererea lui Macron pentru organizarea unui misiuni umanitare în oraș, cerându-le „militarilor naționaliști” care apără orașul să depună armele.

Într-o analiză recentă publicată de Reuters, orașul Mariupol este văzut drept un oraș strategic prin faptul că ar putea asigura Rusiei un culoar pe uscat între cele două autoproclamatele republici populare din Donbas, unde zilele trecute autoritățile au anunțat organizarea unui referendum privind alipirea la Federația Rusă, și Peninsula Crimeea. În plus, Rusia ar reuși să taie accesul al Marea Azov pentru Ucraina și să controleze o bună parte din zona de coastă a Mării Negre.

ADVERTISEMENT

De altfel, după negocierile ruso-ucrainene purtate săptămâna aceasta la Istanbul, poziția Moscovei pare să fi fost aceea de a obține recunoașterea Peninsulei Crimeea ca parte a Rusiei dar și securizarea unor noi teritorii în Donbas. Mai mulți comentatori politici occidentali au susținut că acesta ar putea fi un preț rezonabil pentru Ucraina prin care și-ar putea asigura aderarea la UE și finalizarea ostilităților militare. Aceștia au subliniat că și în 1940, în urma războiului împotriva Finlandei, unde Rusia a suferit pierderi umane uriașe, Moscova a reușit să încheie o pace extrem de favorabilă, prin care și-a asigurat noi teritorii.

Zilele trecute, generalul Tod Wolters, cel care conduce Comandamentul Forțelor americane din Europa, a declarat că armata ucraineană are forța de a bloca avansul rușilor în estul țării, dar nu va putea să-i facă să se retragă complet în afara granițelor.

Poate armata rusă să susțină planurile lui Putin?

În ciuda acestor pretenții exprimate deschis de către Moscova, Kievul pare decis să nu renunțe la niciunul din teritoriile sale. Miercuri seară, președintele Zelenski a declarat deschis că Ucraina va continua lupta „pentru fiecare metru de pământ” și că din negocierile cu Moscova nu a ieșit „nimic concret” pe câmpul de luptă.

”Noi nu renunţăm la nimic. Şi vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru, pentru fiecare dintre oamenii noştri. Da, este în desfăşurare un proces de negociere. Dar astea sunt totuşi doar vorbe. Până acum nimic concret”, a declarat preşedintele ucrainean, care a subliniat că forțele ucrainene se pregătesc pentru un nou atac al rușilor în Donbas.

Totuși, mai mulți experți militari se îndoiesc că armata rusă va putea conduce cu succes o înaintare în estul Ucrainei, chiar dacă, cel mai probabil va reuși să cucerească orașul Mariupol. În analiza zilnică privind situația de pe front, Institute for the Study of War nota miercuri că „forțele ruse, cel mai probabil, vor captura Mariupolul în zilele următoare, dar că au suferit pierderi importante în încercarea de a cuceri orașul și că, chiar dacă vor fi întărite cu unitățile re-desfășurate din zona Kievului, ele însele cu pierderi importante, este foarte puțin probabil să reușească să avanseze rapid în zona Donbas”.

De altfel, serviciile de informații americane au transmis că oamenii din jurul lui Vladimir Putin nu îi oferă informații exacte despre situația Rusiei sau a războiului din Ucraina. “Putin nu ştia nici măcar că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii care îajung la preşedintelui rus”, a transmis joi un oficial american citat de Reuters.

Tot joi, șeful spionajului britanic, Jeremy Fleming, a declarat că apropiaților și consilierilor lui Putin le este frică să-i spună acestuia cât de rău merg lucrurile pe front. „Am văzut soldați ruși – slab dotați cu armament și cu moralul scăzut – care refuză să execute ordinile primite, că își sabotează propria tehnică militară, și chiar că și-au doborât din greșeală unul din propriile lor avioane”, a declarat oficialul britanic. Acesta a spus că desfășurarea mercenarilor din Grupul Wagner în zona Donbas are mai mult rolul ca aceștia să fie folosiți pe post de „carne de tun” pentru a limita pierderea de vieți în rândul militarilor ruși.

Pe lângă faptul că în Donbas armata rusă va da piept cu cele mai bine pregătite trupe ale Ucrainei, analiștii militari subliniază că șirul de contraatacuri de succes purtate de armata ucraineană va face mult mai dificilă repoziționarea trupelor ruse către est. Profesorul Phillips OBrien susține că, în special, important este avansul trupelor ucrainene către Harkov și controlul drumurilor din această regiune.

„Ce se întâmplă acum în jurul orașului Harkov ne spune multe despre cum ce se va putea întâmpla pe front în următoarele săptămâni. Pentru cine nu știe, Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina, cu o populație de 1,5 milioane de locuitori și cu o largă majoritate a populației, vorbitoare de limba rusă. Cucerirea acestui oraș pare să fi fost un obiectiv principal al rușilor, în contextul în care orașul nu se află departe de granița cu Rusia și, în viziunea lui Putin, ar fi fost centrul identității pro-ruse în Ucraina.

Cu toate acestea, înaintarea armatei ruse s-a oprit la periferia orașului și, nedorind să se angajeze într-o luptă urbană, a ales să-l izoleze și să-l bombardeze de la distanță. Unele din cele mai groaznice imagini cu bombardamentele rusești de la începutul războiului au fost din acest oraș.

Cu toate acestea, în ultimele două săptămâni, ucraineni au început să-i împingă înapoi pe ruși spre graniță iar orașul nu mai este încercuit. Informațiile recente ne spun că armata ucraineană a reușit să obțină controlul asupra autostrăzii spre Harkov, iar unele imagini arată că trupele ucrainene pot deplasa în plină zi blindate în această zonă fără a se teme de aviația rusă. Mai mult, avem unele informații cum că mulți locuitori au început chiar să se întoarcă în oraș.

Strategic, acest oraș este important pentru că el controlează drumurile ce fac legătura între zona din nordul Kievului și regiunea Sumy cu estul Ucrainei, din zona Donbas. Fără drumurile de acces din zona Harkov, rușii nu-și pot repoziționa trupele din nord către sud. Vor fi nevoiți să urmeze o rută mai lungă, prin Belarus sau Rusia. Concret, Harkov împarte câmpul de luptă în două fronturi pe care rușii nu le pot lega și susține concomitent. Asta înseamnă că re-desfășurarea trupelor în est va dura mult mai mult, cu pierderi de materiale mult mai mari, ceea ce va afecta și mai mult moralul trupelor. Cu cât ucrainenii reușesc să-și consolideze pozițiile în jurul Harkovului cu atât mai mult rușii vor avea de suferit”, este de părere Phillips OBrien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoția.

În opinia acestuia, relatările cu privire la faptul că Vladimir Putin nu primește informațiile corecte de la consilierii săi și din partea Ministerului Apărării de la Moscova par credibile în contextul în care par să explice eșecul de prioritizare a obiectivelor militare în această campanie. În plus, acesta susține că, pe termen lung, lucrurile nu stau deloc în favoarea președintelui rus în contextul în care armata sa are nevoie urgentă de întăriri, iar utilizarea noului val de recruți în acest conflict ar fi extrem de riscantă politic.

O analiză recentă sublinia că nu este încă clar ce va face Kremlinul cu cei 126.000 de noi recruți, ce vor intra în armata rusă la începutul lunii aprilie, însă, de cealaltă parte, Ucraina dispune de una din cele mai mari armate din Europa. „Ucraina are una din cele mai mari armate din Europa în termeni de personal, cu 170.000 cu trupe active la care se adaugă 100.000 de rezerviști, plus trupele de apărare teritorială ce includ alți 100.000 de veterani”, arată o analiză a publicației National Interest.

ADVERTISEMENT