News

Cadoul lui Dorneanu pentru VIP-urile acuzate de corupție. „Se vor închide toate dosarele unde s-au împlinit termenele generale de prescripție”

CCR arată în motivarea deciziei privind neconstituționalitatea art.155(1) din Codul penal că, între 2018 și 2022, nu a existat bază legală pentru întreruperea termenului de prescripție a pedepselor
08.06.2022 | 18:50
Cadoul lui Dorneanu pentru VIPurile acuzate de coruptie Se vor inchide toate dosarele unde sau implinit termenele generale de prescriptie
În ciuda reacției Guvernului, decizia CCR ar putea închide multe dosare grele. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri, 8 iunie, motivarea deciziei din 26 mai în care declarase neconstituțional articolul din Codul penal ce făcea posibilă întreruperea cursului prescripției și subliniază că în perioada 2018-2022 prescripția specială nu a existat.

Ultimul cadou al lui Dorneanu pentru VIP-urile acuzate de corupție

Guvernul Nicolae Ciucă a emis în data de 30 mai, la doar patru zile după decizia CCR, o ordonanță de urgență pentru modificarea Codului penal astfel încât să fie pus în acord cu hotărârea instanței ce tocmai declarase neconstituționale prevederile art. 155 alin.(1) ce stabilea că „termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

ADVERTISEMENT

Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, declara atunci că această OUG a fost necesară „pentru a evita ca numeroși inculpați să scape prin prescrierea faptelor”.

Motivarea publicată de către CCR miercuri arată însă că decizia CCR va duce la închiderea a numeroase dosare importante, unde nu s-a ajuns la o hotărâre definitivă, și în care s-a împlinit termenul de prescripție generală, fără cea specială.

ADVERTISEMENT

Reamintim că decizia CCR din 26 mai 2022 sublinia că instanța se pronunțase deja în 2018 asupra neconstituționalității alin 1, art. 155, iar timp de patru ani legiuitorul nu a pus în acord Codul penal cu decizia CCR, lăsând instanțele să decidă în lipsa unei legiferări clare.

„Curtea constată că, în paragraful 34 al Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, a evidenţiat reperele comportamentului constituţional pe care legiuitorul, iar nu organele judiciare, avea obligaţia să şi-l însuşească, acesta, în temeiul art.147 din Constituție, fiind obligat să intervină legislativ și să stabilească clar și previzibil cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale.

ADVERTISEMENT

Or, Curtea observă că, prin tăcerea legiuitorului, identificarea cazurilor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale a rămas o operațiune realizată de către organul judiciar, ajungându-se la o nouă situație lipsită de claritate și previzibilitate, situație ce a determinat inclusiv aplicarea diferită la situații similare a dispozițiilor criticate (fapt confirmat prin constatarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a existenței unei practici neunitare).

Așa fiind, Curtea constată că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancționate prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018. Astfel, deși Curtea Constituțională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidențiind reperele unui comportament constituțional pe care legiuitorul avea obligația să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanța de contencios constituțional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale.

ADVERTISEMENT

În consecință, Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale trimisă spre publicare în Monitorul Oficial, moment după care efectele sale vor deveni imediate.

ADVERTISEMENT

Se vor aplica termenele generale de prescripție

Juriștii subliniază că motivarea CCR de miercuri face clar că din anul 2018 și până la recenta reglementare a chestiunii prin ordonanță de urgență, nu a existat temei pentru întreruperea prescripției penale. Altfel spus, de la publicarea deciziei din 2018 și până la intrarea în vigoare a OUG adoptată în 30 mai 2022 de către Guvern nu a existat bază legală pentru întreruperea termenului de prescripție a pedepselor

„Motivarea este foarte clară, previzibilă și mult așteptată. Din cauza faptului că legiuitorul NU a intervenit asupra legii după precedenta decizie a CCR (297/2018), prin care s-a declarat neconstituțională doar o parte din art. 155 alin. (1) Cod penal, judecătorii constituționali arată, în motivarea publicată, că din 2018 și până la recenta reglementare a chestiunii prin OUG, nu au existat temeiuri pentru întreruperea prescripției penale.

Timp de patru ani, întreruperea prescripției penale nu a existat. Fiind vorba despre o normă de drept penal material, intervine instituția legii penale mai favorabile. Astfel, în toate dosarele aflate pe rol urmează să se constate că se aplică termenele generale de prescripție (de la consumarea faptei).

Consecința va fi constatarea prescrierii faptelor, situație care împiedică tragerea la răspundere penală”, a declarat, pentru FANATIK, avocata Ramona Tatarici.

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, a calificat motivarea CCR drept o adevărată „bombă atomică”, „chiar tatăl tuturor bombelor atomice”.

„Din 2018 până la recenta Ordonanță de urgență pe codul penal, care se aplică doar pe viitor, nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale! Decizia și deci implicit prescripția generală al cărei curs nu se întrerupe și a cărei durată nu se prelungește se aplică în toate dosarele aflate încă în stare de judecată, nesoluționate definitiv”, a explicat acesta.

VIP-urile care scapă de dosarele de corupție

Așa cum publicația FANATIK a scris în urmă cu două săptămâni, există o serie de dosare grele ce se află în punctul de a fi închise tocmai pentru că s-a împlinit termenul de prescripție generală. Articolul 122 al Codului penal stabilește că termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: „15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani; 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani; 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani și 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 an”.

Termenele se socotesc de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, iar în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.

Prescripția specială oferea posibilitatea depășirii cu încă jumătate a acestor termene.

Astfel, unul din dosarele care ar putea fi închise acum după decizia CCR este cel al fostului șef CNAS, Lucian Duță, condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, acuzat că în perioada 2010-2012 a luat mită 6,3 milioane de euro de la două firme de software. În aceeași situație se află și fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, trimis în judecată de DNA sub acuzația că între anii 2011-aprilie 2012 ar fi luat mită 1,2 milioane de euro de la omul de afaceri Radu Nemeș pentru a-i proteja firmele acestuia de controalele inspectorilor fiscali.

La fel, Elena Udrea și Ioana Băsescu ar putea scăpa de acuzațiile din dosarul finanțării campaniei electoral din 2009. În primă instanță, Udrea a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare iar fiica cea mare a fostului președinte a primit o condamnare de 5 ani de închisoare pentru delapidare și instigare la spălare de bani. Faptele de care sunt acuzate cele două faptele au fost comise în anul 2009, iar pedepsele maxime sunt de doar 7 ani, deci prescripția generală este de 8 ani. De asemenea, Elena Udrea ar putea scăpa și de acuzațiile din dosarul Hidroelectrica, unde faptele au fost comise în 2011.

Trebuie subliniat că decizia din mai 2020 a CCR a fost luată cu majoritate, judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu votând împotrivă. La decizia din 2018, împotrivă au votat atât Livia Stanciu, cât și Maya Teodoroiu, în prezent deputat PSD, cât și Valer Dorneanu. Acum, în decizia din 2022, spre deosebire de 2018, președintele CCR, Valer Dorneanu, a votat pentru declararea ca neconstituțională a prevederilor alin. 1 din art. 155.