Caius Covrig are doar 26 de ani, dar a realizat până la această vârstă ce alţii nici măcar într-o viaţă nu reuşesc. La 13 ani ştia deja că vrea să muncească şi să fie independent. La 16 ani şi-a luat soarta în propriile mâini şi a plecat singur singurel în America. A vrut să facă performanţă în baschet şi a reuşit. Şi-a împărţit întreaga adolescenţă între sport şi studii, ajungând să fie premiat de însuşi Barack Obama, preşedintele Americii de la vremea respectivă. Tânărul viral pe tiktok, dezvăluie în exclusivitate pentru FANATIK cum a reuşit să obţină tot ce şi-a propus şi ce sfaturi are pentru tinerii care îl urmăresc.
Caius Covrig a sacrificat tot, copilărie, familie, prieteni, dar preţul plătit, spune el, merită. De la perechea favorită de pantofi sport pe care şi-a cumpărat-o cu primii bani câştigaţi, a ajuns să-şi permită un avion privat cu care să facă naveta România-America.
După ce a demonstrat ce era de demonstrat în sport a trecut la afaceri. Iar ţelurile sunt la fel de măreţe. Are în plan să cucerească piaţa hotelieră de pe Valea Prahovei, unde deţine deja o locaţie exclusivistă. Caius Covrig recunoaşte pentru cititorii FANATIK cum îl ajută „haterii” din online şi ce îl face pe el, de fapt, de neoprit.
Cum ţi-ai descoperit pasiunea pentru baschet şi când ţi-ai dat seama că vrei să faci performanţă în acest sport? De ce baschet şi nu alt sport?
– Pasiunea pentru sport am moștenit-o de la tatăl meu care, la rândul lui, a jucat în lotul național de baschet. Mai mult decat atât, am considerat mereu că acesta este un sport unde pot să fac performanţă şi peste hotare. Astfel, talentul şi constituția de sportiv m-au ajutat să realizez acest vis. M-au echipat cu ambiţia de care aveam nevoie pentru a câştiga.
Părinții mei m-au dus de mic la toate sporturile, tenis, baschet, fotbal, înot, fotbal, aproape tot ce înseamnă sport, doar să îmi descopăr talentul adevărat. Baschetul mi-a plăcut cel mai mult și am avut parte si de o profesoară antrenor foarte, foarte bună. Ea m-a sprijinit, încurajat și a văzut ca am potenţial mare în acest sport.
Ai părăsit România pentru America la o vârstă fragedă… Povesteşte-ne cum a început viaţa ta în America? Cu ce visuri ai plecat şi câte dintre ele ţi s-au şi îndeplinit?
– Viaţa mea în America a început în 2012. Am plecat din România la nici 16 ani. Am fost înscris la unul dintre cele mai prestigioase licee din State, unde invariabil am terminat pe locul 1. În 2016, am intrat în prima divizie a baschetului american, singurul român la acest nivel, unde am fost coleg cu mulți dintre jucătorii de astăzi din NBA. În 2017, am început un program de antreprenoriat, locul 1 în America, unde aveam profesori de pe Wall Street.
Înainte de experiența din America, la 13 ani și jumătate, am plecat în Turcia, la Galatasaray, unde am jucat timp de un an de zile. În 2012, am fost ales cel mai bun jucător de baschet din România și plasat în Top 50 cei mai buni jucători din Europa. În același an, am reprezentat ţara, pentru prima oară în istorie, la competițiile de la Boston, unde au fost invitate alte 12 țări. Pentru mine, nu există nu se poate. Dacă îţi implementezi în cap că acest lucru este posibil, nimeni altcineva nu o să te oprească.
Cât de greu ţi-a fost singur, la 16 ani, departe de familie, într-o ţară străină?
– La început, am plecat cu o pasiune și o motivație să ajung în prima divizie, fapt ce s-a adeverit în 2016. Am fost foarte entuziasmat că am ajuns în America și, cu adevărat, că am reuşit să-mi îndeplinesc acel “american dream”. M-a ajutat şi încă mă ajută foarte mult temperamentul meu. Fiind o persoană extrovertită, îmi place foarte mult să îmi fac prieteni noi. În cultura lor, dacă ești o persoană mai retrasă și introvertită, este foarte greu să poți să îți faci prieteni sau să intri în cercuri de oameni care, cu adevărat, să te ridice si sa te ajute sa evoluezi profesional.
La ce a trebuit să mai renunţi pentru a-ţi urma visul?
– La tot, absolut tot, de la familie, prieteni, zile libere, Crăciun, Revelion, pana la Ziua Onomastică. Efectiv, tot timpul liber, pe care pur și simplu l-am dat pentru pasiune. Am renunțat la timpul meu, la copilarie. Am renunţat la tot ce a însemnat familie, prieteni, pentru a-mi îndeplini visul, acela de a face sport la un nivel înalt. Atunci când vrei să ajungi foarte sus, trebuie să renunți la tot. Nu poți să te gândești că mai ai zile libere sau că te mai duci să te distrezi. Dacă vrei să ajungi la un anumit nivel, trebuie să renunți la tot și să te focusezi pe un singur lucru, pe tine și la antrenamente extra.
Atunci când ești la un anumit nivel, trebuie să fii cu mult, mult mai disciplinat şi să îţi construieşti o disciplină riguroasă, departe de tentaţiile extra sportive. Am sacrificat tot ce înseamna personal, dar am câştigat după. Nu a fost un simplu moft sau pariu, ci am mizat pe atuurile mele şi pe şansele de 100% câştig. În viaţă, când eşti sigur pe tine, ai toate şansele ca eforturile tale să fie răsplătite şi competiţiile câştigate.
De ce ai nevoie, în primul rând, pentru a face performanţă în orice domeniu ţi-ai propune? Cum ţi-ai găsit tu motivaţia?
– Din punctul meu de vedere, pentru a face performanță, ai nevoie de perseverență, motivație și să fii focusat pe a atinge apogeul propriului tău potențial. Motivatia am avut-o de când eram mic, să fiu un baschetbalist foarte bun și să ajung în America, să joc în prima divizie. Mi-am dorit foarte mult să trăiesc acel american dream, pe care eu l-am trăit și mi-a schimbat foarte mult percepția și viziunea asupra vieții mele, dar m-a şi ajutat foarte mult să mă maturizez.
Când ai început să câştigi primii bani din baschet? Îţi aminteşti ce ai făcut cu ei?
– I-am câștigat la lotul național, pe când aveam 13 ani și eram la U 16, și, dacă îmi aduc bine aminte, din primii bani din baschet, știu că mi-am cumpărat o pereche de Jordan care îmi plăceau foarte, foarte mult.
Cum ai ajuns să fii premiat chiar de preşedintele Americii, de la vremea respectivă, Barack Obama?
– A fost o adevărată onoare să primesc această diplomă de excelență în educație. M-a bucurat, mai cu seamă, datorită faptului că a fost primită din partea celui mai puternic om al planetei, din acel moment, Barak Obama, președinte al Statelor Unite. Această diplomă am obţinut-o pentru că am avut cea mai mare medie dintre toţi sportivii din America.
Dintotdeauna, mi-a plăcut conceptul de putere. Dar nu în sensul brut al cuvântului, ci în sensul metaforic, dacă vreți, care ține de tăria de caracter pe care o obții prin educație, sport, bunătate, ambiție, perseverență și binefacere. Mă bucură, de fiecare dată, când primesc confirmări, pentru perfomanțele mele, din domeniul profesional. Mă ajută să înțeleg că lucrurile pe care le fac vin cu un sens pozitiv, în societatea în care aleg să trăiesc.
De ce eşti astăzi cel mai mândru?
– Cel mai mândru sunt de toate realizările pe care le-am îndeplinit până la vârstă de 26 de ani. Sunt mândru de renumele pe care mi l-am format, pentru că, în opinia mea, cel mai important lucru este demnitatea și imaginea pe care ți-o creezi în viața ta. Pe lângă asta, sunt cel mai fericit că mi-am făcut părinții foarte mândri de mine, că am ştiut cum să demonstrez că educaţia de acasă te construieşte pe viitor, iar în cazul meu, cel mai frumos.
Mândru sunt si de faptul că sunt unul dintre puținii care au reusit sa facă performanță atât în sport, cât și în educație, antreprenoriat. Pentru mine statutul social este net prioritar față de statutul financiar.
Te consideri un băiat de oraş?
– Mă consider un altfel de băiat de oraș decât ceilalți tineri “activi” ai vieții cotidiene. Pot spune că am dat nopțile pierdute în club pe nopțile în care am muncit să construiesc un business de succes, iar peste ani şi ani să las ceva în urma mea cu adevărat notabil.
Am aproape 27 de ani și pot afirma, faptic demonstrat, că mă încadrez printre acei tineri, din România, care au reușit să facă performanță peste hotare. Şi acum, întors pe plaiurile natale, continui să construiesc, de această dată, proiecte pe Valea Prahovei şi strainătate. Am urmat cursurile de antreprenoriat, la W.P.Carey School of Business, Arizona School University, universitate poziționată pe locul 1 în inovație, pentru 6 ani la rând de US News și World Report. Acum vreau să împărtăşesc din tot ce am învăţat prin performanţă în business. Este un aspect pe care vreau sa-l consolidez în cel mai muncit şi natural mod cu putinţă.
În prezent, aşa cum ai amintit, ai renunţat la baschet şi te ocupi de antreprenoriat… Cum a fost trecerea de la sport la afaceri?
– Trecerea de la sport la afaceri este cu totul diferită, deoarece în afaceri gestionezi sume de bani. În schimb, ca şi sportiv, în funcţie de performanţele şi eforturile fizice depuse şi obţinute, eram remunerat. Totodata, am plecat cu bursă în America, dar acei bani nu suficienţi cât să pot trai, măcar decent, doar de acei bani. Aşa că, a trebuit să fiu determinat la superlativ, pentru a câştiga bani din competiţiile de baschet. Pot spune că tot ce am trăit ca sportiv, nu voi mai trăi ca antreprenor, dar și viceversa. Pot afirma că sunt foarte mândru că pot să le fac pe amândouă.
Și, în viață, ca om de afaceri, te ajută mult mai mult să știi că, de fapt, îți dă posibilitatea să te ridici mult mai mult, să evoluezi tot mai sus. Ca sportiv, mă trezeam la 4, 5 dimineata și ajungeam seara la 9 și jumătate acasă. Nu aveam timp deloc să contribui la viitorul meu ca antreprenor, pentru că eram foarte ocupat cu sportul. Acum, țin foarte mult la tot ce înseamnă investiția în evoluția mea, networking-ul în a cunoaște cât mai mulți oameni cu un anumit statut în lumea asta. Sau, cum îmi place mie să zic: “Your Network is your networth!” .
Ce afaceri deţii în prezent şi ce venituri aproximative îţi aduc?
– În momentul de față, dețin Kayus Boutique hotel și un al doilea proiect hotelier ce va fi finalizat în acest an. Va fi cel mai exclusivist proiect hotelier din România, situat tot în Bușteni. Mai dețin o firmă de import-export, în care colaborez cu America și Insulele Cayman. Dezvolt si proiecte rezidențiale, atât în America, cât și în Insulele Cayman, imobiliare, investiții diverse. Pe lângă toate astea, am investiții și în zona de stock market și crypto, dar și alte lucruri care țin de networking și tranzacții din care îmi iau comisioane per tranzacţie.
Care a fost cea mai mare extravaganţă financiară pe care ţi-ai permis-o din proprii bani?
– Timpul. Dar pot să spun că, din punct de vedere financiar, cea mai mare extravaganță, pe care am făcut-o, a fost să îmi iau un avion privat și să merg cu el din România până America. Aceasta dorinţă împlinită m-a făcut să simt cu adevărat ce înseamnă să ai succes. Este foarte bine să-ți mai și hrănești, să spunem așa, ego-ul propriu.
Eu consider ca este permis să-ţi mai faci şi astfel de pofte, pentru că de aceea muncești. O singură viață avem și atât timp cât muncești, poţi face lucruri măreţe pentru viitorul tău. Ca să-ți hrănești ego-ul, trebuie să investești în timpul tău, iar pentru a trăi o viață de lux este necesar ca munca să fie într-o perfectă completare pe măsura timpului alocat, adica 100%.
Te-ai lovit de multe ori de invidia celor din jur?
– Consider că nu există om de afaceri de succes care sa nu aiba parte sau sa nu se fi lovit, măcar o dată în viaţă, de invidia celor din jur. Însă, acest aspect trebuie folosit ca o motivaţie pentru a evolua şi continua ceea ce faci. Din punctul meu de vedere, cu cat eşti mai sus poziţionat, cu atât ai parte de mai multă invidie, răutate şi oameni nocivi. Acestea nu aduc niciun plus de valoare activitaţii tale, ci dimpotrivă. Important este să te ţii de planurile tale, să ştii ce şi cum ai de realizat.
Nimeni nu ar fi invidios pe oamenii care sunt la un nivel mai jos. Pe mine mă bucură să am şi “hateri”. Este ca o hrană pentru motivaţia mea şi, totodată, evoluţia mea. Invidia vine la pachet cu creşterea ta, atât social cât şi personal.
Eşti viral pe tiktok, unde prezinţi extravaganţa la cel mai înalt nivel. Nu ţi-a fost teamă să fii judecat după aparenţe?
– Să ştiţi că eu nu o numesc extravaganţă ceea ce afişez în social media. Expun detalii despre Kayus Boutique, ce ofer ca servicii. De la preparatele unice, fine dining, până la modul în care sunt primiţi oaspeţii hotelului, totul premium. Acest termen, de premium, mi l-am arogat datorita muncii pe care o depun în a oferi oamenilor doar lucruri de primă clasă, o calitate raportată la ceea ce ei plătesc.
Acord cea mai mare importanţă calitaţii serviciilor pe care le ofer, pornind de la respectul fata de angajaţi, până la atenţia la detalii de cazare. Cu toate acestea, încerc să am şi abordări usor amuzante în online. Vreau ca urmăritorii mei să le primească în manieră de glumă. Dar şi să subliniez aspecte reale din ceea ce se întâmplă intr-o camera de hotel, chiar şi cu întamplări mai puţin plăcute. Eu sunt genul care arată şi ceea ce doreşte publicul sau şi-ar dori să vadă. Nu afişez ceea ce nu sunt sau nu am, din punct de vedere business.
Mai mult decât atât, încerc să fiu şi un bun sfătuitor în privinţa muncii depuse pentru a reuşi în viaţă. Sau, măcar, să motivez tinerii din ziua de azi să înveţe cum şi ce să muncească. Să fie ghidati într-un mod pozitiv, departe de iluziile din online. O educatie profesională se face, sau ar trebui să se facă, încă de la o vârstă fragedă. Eu am mers, şi încă merg, pe principiul progresului, a evoluţiei ca persoană. De a cunoaşte tot mai multă informaţie utilă viitorului meu. Să pun în practică tot ce am învaţat şi experimentat, dar şi să ştiu să valorific ceea ce câştig de pe urma muncii depuse. Aşa cred că ar trebui să fie învaţaţi şi motivaţi toţi tinerii, cu lucruri aplicate real!
Spuneai că deviza ta este „Nu-ți cumpăra mașină mai scumpă decât casa în care locuiești!”
– Este o deviză pe care o urmez cu sfințenie și pe care o transmit ori de câte ori am ocazia. Sigur, acesta este un concept, un principiu de viață aplicabil în general în viața oricui. Eu mi-am împărţit viaţa între educaţie şi performanţă sportivă, cu principii și valori dobândite din familie. Am muncit și am devenit căpitan în lotul național de baschet al României, iar acum vreau sa performez in antreprenoriat la cel mai inalt nivel.
Ai fi reuşit să ajungi la nivelul la care eşti astăzi fără susţinerea părinţilor? Pentru ce le eşti cel mai recunoscător?
– Consider că nu aș fi ajuns niciodată la nivelul la care sunt astăzi fără părinții mei. Ei mi-au oferit cea mai bună educație pe care eu puteam să o primesc. M-au învățat cu adevărat ce înseamnă valoarea banului. Si părinții mei sunt oameni de afaceri ce au realizat foarte multe în viața lor. Eu am plecat la vârsta de 13 ani și jumătate de acasă, deoarece mi-am dorit să fiu un bărbat independent, care să-și muncească şi obţină singur banii. Mi-am dorit foarte mult să nu fiu văzut ca un copil de bani gata.
Până la doar 26 de ani ai realizat ce alţii reuşesc poate într-o viaţă… Ce visuri mai ai?
– Visul meu cel mai mare este să îmi deschid un lanț hotelier și să fiu primul român ce dă francize hoteliere.
Care este cheia succesului din punctul tău de vedere?
– Cheia succesului este perseverența, adică să ai ceva special. Nu se mai poate reinventa roata de la căruță, cum este vorba aceea, dar trebuie să vii cu ceva special, chiar dacă este un simplu detaliu. La urma toată, detaliile fac diferența.
Ai vreun sfat pentru tinerii care te urmăresc pe reţelele de socializare şi pentru care eşti, poate, un exemplu?
– Consider că, pentru tineri, ar trebui să se mearga pe ideea că, în ziua de azi, ei au multă imaginaţie şi creativitate. Nu sunt însă ghidaţi în direcţia benefică viitorului lor. Iar social media are o contributie destul de mare în a-ţi bloca orizonturile. Este importanta ghidarea adecvata, avizată, să nu se raporteze la reperele efemere din online.
Iar în ceea ce mă priveşte, ceea ce fac pe social media, este un factor de ajutor, un plus în promovare. Dar nu este modul în care fac bani sau îmi clădesc cariera. Lucrurile aplicate, reale, apropo de generatia online, înseamnă progres. Totuşi, banii nu cad din cer, doar dacă stai 24/24 h pe TikTok. Dar dacă faci doar asta, bani din TikTok, înseamnă o anume muncă depusă şi directie. Însă activitatea în online nu este constantă sau ca un plan de business, să câştigi în timp sau să fie de durată. It’s a short way but short for the future.