Calendar ortodox, 1 iulie 2019: Sfântul Leontie de la Rădăuți. Sfinții Cosma și Damian

Biserica Ortodoxă îl sărbătorește în prima zi a lunii iulie pe Sfântul Leontie de la Rădăuți. Tot luni sunt cinstiți Sfinții Cosma și Damian din Roma. Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți este unul dintre cei dintâi sfinți români pe care i-a avut pământul Moldovei. Pe 1 iulie creștinii îi mai cinstesc pe Sfântul Muceni Potit, pruncul, Sfântul Mavrichie și Cuviosul Petru, patriciul.

Calendar otorodx, 1 iulie 2019. Sfântul Leontie de la Rădăuți

Sfântul Leontie de la Rădăuți s-a născut la începutul secolului al XIV-lea. Încă din fragedă pruncie a mers cu părinții săi la biserică și a început să iubească casa lui Dumnezeu. Ulterior, Sfântul Leontie a început să meargă zilnic să se roage și asculta cu mare atenție Sfânta Liturghie. Părinții din obștea Catedralei au văzut dragostea lui pentru Dumnezeu și pentru viața lui duhovnicescă a fost călugărit de tânăr. Sfântul Leontie a intrat în viața monahală purtând numele de Lavrentie, la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți.

Primind binecuvântarea starețului obștii, Lavrentie s-a retras o vreme din sihăstrie și a construit un schit care avea să-i poarte numele. ”Schitul lui Lavrentie” se află în apropiere de Putna. Pe locul unde s-a ridicat acest schit se află acum satul Laura, comuna Vicovul de Sus, din județul Suceava. Mitropolitul Moldovei de la vremea respectivă Iosif Mușat a auzit de fapta Sfântului Leontie și a mers să sființească biserica schitului. În același timp a fost hirotonisit și Cuviosul Lavrentie fiind numit egumen.

Istoricii spun că Sfântul Leontie a ajuns chiar episcop la Rădăuți, în timpul domniei lui Alexandru Voda cel Bun. La bătrânețe Sfântul Leontie s-a retras din scaunul episcopal, dar a continuat să facă minuni. Strada pe care se află ctitoria domnitorului se numea la vremea respectivă ”Drumul Sfântului”. Cuviosul Lavrentie a fost înmormântat în biserica din lemn a schitului. Moaștele sale au fost mutate câțiva ani mai târziu în Catedrala din Rădăuți. Legenda spune că o ceată de răufăcători a jefuit orașul Rădăuți în jurul anului 1639. Când monarhii au auzit de aceste fărădelegi au ascuns moaștele Sfântului în naos sub locul în care era depuse, în fața tabloului votiv al ctitorilor mănăstirii. Arheologii au descoperit între anii 1974-1977 moaștele Sfântului, iar în 1991 ele au fost așezate în raclă spre a fi cinstite de credincioși. Canonizarea sa oficială a avut loc pe 20 iunie 1992.

Sfinții mucenici Cosma și Damian, doctorii cei fără de arginți

După ce Mântuitorul Isus Hristos a fost răstingnit pe cruce pe muntele Golgota pretutindeni au început să se audă de viața sfinților mucenici ai lui Hristos. Puterea Mântuitorului s-a făcut minunată întru ei având în vedere împotriveala de care au dat dovadă ighemonilor. Sfinții răbdători de chinuri: Cosma și Damian, frați după trup se numără printre puținii care au fost alături de Hristos.

Sfinții mucenici Cosma și Damian s-au născut în Roma cea veche și au fost crescuți de părinți în dreapta credință. Cei doi au învățat meșteșugul doctoricesc și au tămăduit multe boli și neputințe. Aceștia nu luau plată pentru tămăduiri și au fost numiți doctori fără de plată. Robii lui Hristos aveau sufletele pline de Duhul Sfânt și spuneau:  „Fii ruşinat împreună cu zeii tăi, o, Carine, şi de vreme ce se întoarce mintea ta de la Dumnezeul cel ce de-a pururea este şi vieţuieşte în veci, şi se lipeşte spre idolii cei nesimţitori şi niciodată vii, deci şi faţa trupului tău să se întoarcă de la locul său spre a ta înfruntare, ca să te deprinzi prin singură cercarea, ce poate Dumnezeul nostru.”, potrivit doxologia.ro.