Calendar ortodox, 4 iunie: pomenirea părintelui Mitrofan, primul patriarh de Constantinopol

4 iunie este o zi importantă pentru toți credincioșii, pentru că astăzi îl prăznuim pe sfântul părinte Mitrofan, primul patriarh al Constantinopolului. Tot în această zi, creștin-ortodocșii săvârșesc pomenirea sfintelor Maria și Marta, surorile lui Lazăr.

Calendar ortodox pentru ziua de 4 iunie: pomenirea sfântului părinte Mitrofan

Astăzi, credincioșii din întreaga țară îl pomenesc pe sfântul părinte Mitrofan.  Potrivit calendarului ortodox român, acesta a fost primul împărat al Constantinopolului, făcând cunoscut poporului său cuvântul lui Dumnezeu.

„Acest Mitrofan cugetând cu socotire deplină credinţa idolilor ca rătăcită şi mincinoasă, a venit la credinţa lui Hristos şi s-a botezat. Şi mergând la Bizanţ, locuia cu Tit, episcopul aceleiaşi cetăţi, care era om sfânt şi purtător de Dumnezeu, care văzând pe Mitrofan că era împodobit cu fapte bune, l-a introdus în clerul bisericii. Deci, după moartea episcopului Tit, a luat scaunul Dometie, tatăl Sfântului Mitrofan; şi după moartea lui Dometie s-a făcut episcop Prov, fiul lui, şi ţinând Biserica zece ani, s-a mutat către Domnul; şi îndată s-a suit în scaunul Bizanţului Mitrofan, fratele lui Prov şi fiul lui Dometie.

Prăznuirea sfintelor Maria și Marta, surorile lui Lazăr

Tot astăzi, creștin-ortodocșii le prăznuiesc pe sfintele Maria și Marta. Asemeni fratelui lor, Lazăr, bun prieten cu Mântuitorul Iisus Hristos, acestea și-au dedicat întreaga viață propovăduirii cuvântului lui Dumnezeu.

„Aceste două sfinte femei, surori ale lui Lazăr, prietenul lui Hristos, locuiau în Betania, un sat aflat la mică distanţă de Ierusalim. Într-o zi Hristos a fost primit în casa lor. Marta, cea mai mare, se silea slujind Învăţătorului şi, văzând că sora sa, Maria, rămânea tăcută la picioarele lui Iisus ascultând vorbele sale dumnezeieşti, spuse pe un ton mâniat : “Doamne, au nu socoteşti ca sora mea m-a lăsat singură să slujesc ? Spune-i deci să-mi ajute”. Dar Domnul îi răspunse : “Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti dar un lucru trebuie” (Luca 10 : 38-42) (De aceea Părinţii au considerat pe Maria drept chip al contemplaţiei, de preferat faţă de fapta virtuţii reprezentată de Marta.).

Mai târziu, cu puţin timp înaintea Patimilor, Lazăr se îmbolnăvi şi muri. Cele două surori trimiseră la Iisus să fie înştiinţat dar El nu ajunse în Betania decât patru zile mai târziu. Marta se grăbi de îndată în întâmpinarea lui, în timp ce Maria rămase acasă, unde numeroşi prieteni şi rude veniseră să le mângâie. Domnul o asigură că fratele său avea să învieze iar Marta îşi arată credinţa faţă de El ca Fiu al lui Dumnezeu, apoi o chemă pe sora sa şi se duseră împreună până la mormânt. La chemarea lui Iisus, cel înmormântat ieşi, cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii de pânză iar faţa acoperită de un giulgiu (Ioan 11).