Unul dintre cele trei praznice însemnate cu cruce roșie este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, care se cinstește în fiecare an pe data de 8 noiembrie.
Cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri, după cum ne învață Biserica Ortodoxă, cei doi mari sfinți sunt și păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte.
De asemenea, Sfinții Mihail și Gavriil sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, în ziua de 8 noiembrie fiind pomenite toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu.
Cea de-a doua sărbătoare marcantă a lunii noiembrie este în ziua de 21 atunci când credincioșii sărbătoresc Intrarea în biserică a Maicii Domnului.
Trecut tot cu cruce roșie în calendarul ortodox, praznicul este închinat Fecioarei Maria și este considerat o zi a luminii și aducătoare de noroc și bucurie. Creștinii au dezlegare la pește.
Totodată, sărbătoarea amintește de intrarea copilei de trei ani, în biserica Legii vechii, în templul din Ierusalim. Potrivit tradiției, pe 21 noiembrie cerurile se deschid, iar oamenii înțeleg graiul animalelor.
Se mai spune că este momentul în care oamenii se pot ruga pentru împlinirea celei mai arzătoare dorințe.
Ultima sărbătoare trecută cu cruce roșie în calendarul ortodox are loc spre finalul lunii noiembrie. Data de 30 este destinată Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României.
Cel dintâi chemat, așa cum mai este numit Sfântul Andrei de Biserica Ortodoxă, este ziua în care se spune că se deschid porțile Iadului, iar spiritul rău ar ieși și ar bântui lumea.
Pentru a se proteja de astfel de superstiții românii mănâncă mult usturoi, un condiment considerat util împotriva strigoilor.
Sfântul Andrei este fratele Sfântului Petru, iar împreună cei doi au fost primii ucenici ai lui Hristos. După pogorârea Sfântului Duh, Andrei a ajuns să predice în Scytia și Asia Mică. Ulterior, el a fost martirizat la Patras, în Grecia.