Calendarul ”sfinților” Parlamentului. Sărbători naționale ciudate propuse de către aleși: de la Ziua Iertării la Ziua Dăruirii

La Senat va intra în dezbatere un proiect de lege privind Ziua Națională a medierii și mediatorilor. Acesta este doar unul din zeci de proiecte de instituire a unor sărbători aproape hazlii sau fără semnificație importantă. Însă inventarea în Parlament a unui calendar laic de celebrare a unor categorii sociale diverse capătă un caracter caricatural. Chiar dacă Parlamentul pierde timp cu aceste proiecte, autorii lor se pot lăuda în fața electoratului cu numărul de legi inițiate.

Zilele Împăcării, Mediatorului și Dăruirii

Ca mai toate proiectele de acest gen, cel privind ziua mediatorului conține în expunerea de motive un elogiu aceste categorii profesionale, iar în textul propriu-zis sunt doar câteva articole în care se menționează care este ziua celebrării, că ”se poate” organiza celebrarea ei de către autorități ale administrației locale sau centrale care ”pot” aloca fonduri în acest scop. Practic, nicio obligație pentru nimeni. Așa că pe viitor s-ar putea ca, după calendarul ”sfinților” Parlamentului, pe 4 mai să fie prăznuit ”Sf. Mediator Aducătorul de Pace”.

Un proiect asemănător a înaintat în 2002 deputatul de atunci al comunității turce, Metin Cerchez, care a propus ca 16 decembrie să devină Ziua Iertării, Împăcării și Ajutorării Aproapelui. Proiectul a fost respins în 2003, dar lui Metin Cerchez i s-a părut o idee atât de bună încât a depus un nou proiect pe aceeași temă un an mai târziu, și el respins. Însă Metin Cerchez nu este un ins chiar atât de pașnic pe cât ar lăsa impresia. În 2009, ca reporter al defunctei OTV a relizat o serie de materiale despre ”strigoiul din Medgidia”. Familia mortului l-a dezgropat și i-a înfipt un țăruș în inimă ca să nu-i mai bântuie. În dosarul penal deschis ulterior, Cerchez a fost condamnat inițial pentru instigare la profanare de morminte, dar la apel a fost achitat. Iertare și împăcare, dar nu pentru strigoi…

Ziua Independenței încă nu se știe

Ziua independenței naționale, o zi cu semnificații importante, a fost coborâtă în derizoriu de disputele  politice din Parlament. Există două proiecte pe această temă, unul propune celebrarea independenței din 1877 pe 9 mai, altul pe 10 mai, în funcție de cum sunt intepretate evenimentele de atunci.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Pe 13 aprilie 2016, un grup de parlamentari liberali au propus ca Ziua Independenței să fie instituită ziua de 10 mai, deoarece atunci a fost declarată independența României, iar în plus pe 10 mai 1866 a devenit Carol I domnitor al Principatelor Române și pe 10 mai 1881 România a devenit regat.

La șase zile după ce liberalii au depus proiectul, deputatul PSD Adrian Solomon a venit cu o inițiativă legislativă prin care 9 mai să fie proclamată Ziua Independenței, el prezentând și o serie de argumente care ar proba independența României datează din 9 mai 1877, nu 10 mai cun susține PNL. Ambele proiecte băltesc de patru ani în Parlament și abia luna trecută Guvernul a trimis punctul de vedere. Executivul stă deoparte de ”gâlceava istoricilor” din  Parlament și lasă la latitudinea Legislativului să se pronunțe într-un sens oarecare.

Tratatul de la Trianon și Ziua maghiarilor

Se anunță scandal pe un proiect de lege privind sărbătorirea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon. Pe 4 iunie 1920, Ungaria a semnat acest tratat cu țările învingătoare din Primul Război Mondial, tratat prin care țara vecină a pierdut o mare parte din  teritoriu și din populație. În 2015, fostul deputat Bogdan Diaconu (PSD, apoi Partidul România Unită) a inițiat un proiect prin care 4 iunie devenea Ziua Trianonului și a luptei împotriva asupririi maghiare. Prin proiect erau instituite cu generozitate și trei noi infracțiuni care ar fi sancționat, cu închisoare de la 1 la 5 ani, orice manifestare de contestare a tratatului, arborarea însemnelor de doliu și ”contestarea istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania”. Cum proiectul era vădit neconstituțional prin încălcarea dreptului la liberă exprimare  și instituirea delictului de opinie, a fost respins de către Parlament.

Ideea însă a fost relansată de către senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, însă fără accentele strident antimaghiare ale proiectului lui Diaconu. Inițiativa celor doi a trecut de Senat și miercuri a fost adoptată în plenul Camerei Deputaților. Aprobarea riscă să învenineze și mai mult relația cu Ungaria, în condițiile în care autoritățile de la Budapesta anunță evenimente ample de comemorare a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon pe care îl consideră un dictat al Aliaților. Dacă trece proiectul celor doi senatori, în România se va celebra cu sârg pe 4 iunie, în timp ce în Ungaria va fi o jelanie națională.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Cu scandal s-a lăsat și când parlamentarii UDMR au venit cu un proiect prin care 15 martie, Ziua națională a Ungariei, devenea și Ziua minorității maghiare din România. Anterior, Parlamentul aprobase toate propunerile făcute de deputații minorităților naționale, prin care acestea își celebrau limba sau cultura. În schimb, ungurii ardeleni nu  au avut succes. Ei argumentau că oricum 15 martie este Ziua maghiarilor de pretutindeni, deoarece pe 15 martie 1848 a început revoluția maghiară. Contestatarii proiectului UDMR au afirmat că atunci revoluționarii maghiari au proclamat alipirea Transilvaniei la Ungaria, motiv pentru care proiectul a fost respins.

Plagiat pe Ziua sărăciei

Există șanse să avem și o Zi a Unității Civice pe 10 august, dacă va fi adoptat de Cameră proiectul lui Liviu Pop (PSD), senator al partidului care dispus chelfănirea manifestanților din 10 august 2018. Pop crede că pe viitor, de 10 august ar trebui să ne avem ca frații în amintirea tandră a represiunii brutale de atunci. Senatorul PSD are și o evaluare aparte a evenimentelor despre care spune că au fost ”acte de violență civilă ce au dus la divizarea cetățenilor și degradarea unității civice, decăderea integrității umane și promovarea intoleranței și dezbinării”.

Era cât pe ce să avem și o zi a sărăciei legiferată în Parlament sub titlul pompos de  Ziua comunităților defavorizate afectate de sărăcie. Pe lângă faptul că nimeni nu și-ar fi dorit să fie sărbătorit într-o asemenea zi, am asistat cu această ocazie și la un caz de plagiat parlamentar. Astfel, primul proiect pe această temă a fost depus de circa 20 de parlamentari, urmat de un altul aproape identic inițiat de trei deputați PSD. Senatorii le-au adoptat pe amândouă și apoi le-au trimis la Camera Deputaților care le-a respins în 2016. Pe lângă faptul că ambele propuneau sărbătorirea defavorizaților pe 1 septembrie, și-au furat unii  de la alții și conținutul. Astfel, prima frază a expunerii de motive este aceeași: ”Sărăcia este adevărata problemă care afectează societatea în care trăim”.

Ziua oltenilor pe Podul Calicilor

Orgoliile regionale au dus la instituirea unei zile a Bucovinei pe 28 noiembrie, data la care regiunea s-a unit cu România în 1918 și una a Olteniei, în mod straniu aleasă pe 21 martie deoarece în această zi, în 1821, Tudor Vladimirescu a intrat în București pe Podul Calicilor cu o pâine în mână, după cum se spune în expunerea de motive a legii. În procedură parlamentară mai sunt proiecte privind Ziua ardelenilor (15 mai 1848, data adunării de laa Blaj) și Ziua Banatului (21 iulie 1718, ziua semnării Tratatului de la Passarowitz prin care Austria a anexat Banatul de la Imperiul otoman). Ziua Dobrogei se prăznuiește pe 14 noiembrie. În acea zi, în 1878, Dobrogea a intrat în componența României.

Pe 2 aprilie avem Ziua prefectului, însă primarii nu au fost socotiți vrednici să aibă o zi a lor, un proiect în acest sens fiind respins în 2014, inițiativa aparținând deputatului Marian Enache, actual judecător al Curții Constituționale. Nici breasla ziariștilor nu a avut noroc să fie sărbătorită pe 28  iunie, în pofida motivației pompoase la care au recurs inițiatorii: ”Ziaristul român a fost și se află înrolat în marea Oaste a neamului românesc, Limba Română, ca oștean credincios în apărarea Bisericii, Istoriei și Neatârnării Naționale”. Înainte de inițiativa din 2016, în 2004 fusese respins și un proiect similar al poetului Adrian Păunescu.

Ziua mohorâtă a bărbaților

Pe 17 noiembrie vom avea Ziua copilului născut prematur, dacă va fi adoptat proiectul aflat în procedură parlamentară. În mod evident, ziua sărbătoriților nu coincide cu data lor de naștere. De anul trecut, data de 11 martie a devenit zi mare sărbătoare pentru lăcătuși, mecanici, instalatori etc. deoarece a fost proclamată Ziua Națională a Meseriilor. Purtătorii de mistrie și cancioc celebrează pe 14 septembrie Ziua constructorului.

Senatorului Niculae Bădălău îi putem fi recunoscători că nația sărbătorește pe 25 septembrie Ziua Dăruirii. În 2016, Parlamentul a decis că 8 martie este Ziua femeii, de parcă nu ar fi fost deja celebrată de decenii. Prin același proiect, s-a decis și stabilirea datei de 19 noiembrie ca Ziua bărbatului, zi pe care nu o sărbătorește nimeni, mai ales că a fost aleasă o zi de toamnă târzie. Mai avem și o zi de groază pentru contrabandiștii de țigări sau de alte bunuri pe 21 aprilie, proclamată solemn de Parlament ca Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri.