Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins în unanimitate și ca neîntemeiată cererea formulată de Călin Georgescu în legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. El solicitase ca statul român să fie obligat să organizeze turul doi, între el şi Elena Lasconi.
Călin Georgescu atacase în data de 2 ianuarie 2025, la CEDO, decizia Curţii Constituţionale a României, din 6 decembrie 2025, de anulare a turului 1 al alegerilor prezidenţiale, în care el se clasase pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul al doilea. Judecătorii au respins ca neîntemeiată solicitarea acestuia, astfel că Georgescu a pierdut şi ultima cale prin care ar fi putut obţine organizarea turului doi.
În decizia pronunțată joi, în cauza “Călin Georgescu vs România” (cererea nr. 37327/24), într-un complet din trei judecători, CEDO a concluzionat că solicitarea este inadmisibilă. Decizia de joi este definitivă.
Anterior, în data de 21 ianuarie, CEDO respinsese de asemenea o cerere depusă de Călin Georgescu, prin care acesta solicita suspendarea deciziei CCR de anulare a alegerilor, dar decizia respectivă a fost una provizorie, Curtea pronunțându-se definitiv joi.
“Curtea a constatat, în special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a «corpului legislativ» al Statului pârât (n.r – România), în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, «corp legislativ» cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă”, se arată în comunicatul CEDO.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat că România nu are nicio cauză de soluționat “în temeiul articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de întrunire și de asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv)”.
Ca parte a motivaţiei de respingere a cererii lui Georgescu, judecătorii CEDO au mai constatat că “reclamantul nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susţinute că a existat o ‘ingerinţa politică’ în procesul electoral”.