Vineri, cu două zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu a cerut în instanță anularea hotărârii Biroului Electoral Central în urma căruia a fost nevoit să elimine toate postările electorale din mediul online. Cererea a fost depusă de Călin Georgescu la data de 22 noiembrie, la Curtea de Apel București, și a fost judecată în aceeași zi.
Magistrații au respins cererea lui Călin Georgescu, deși acesta a argumentat că materialele electorale postate de el pe TikTok nu trebuie semnalate cu număr CMF (Codul Mandatarului Financiar).
”În motivarea cererii înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. 2695/1/2024, reclamantul a arătat, în esență, că prin Decizia atacată, pârâtul a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 36 din Legea nr. 334/2006 în sensul obligării acestuia la indicarea Codului Mandatarului Financiar (CMF).
A mai arătat că textul de lege anterior menționat se aplică doar candidaților independenți care au comandat materiale de propagandă electorală, însă arată că el acesta nu a comandat astfel de materiale, motiv pentru care nu se află sub incidența art. 36 din Legea nr. 334/2006”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
De asemenea, Georgescu le-a mai spus judecătorilor că legea respectivă nu se aplică în cazul lui, în condițiile în care activitățile și materialele de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit.
Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins acțiunea lui Călin Georgescu. Unul dintre motivele invocate de magistrați a fost că acesta nu a putut dovedi faptul că materialele de campanie au fost realizate cu buget zero.
”Totodată, deși acesta a susținut că activitățile și materialele de propagandă electorală au fost efectuate în regie proprie sau pe bază de voluntariat cu titlu gratuit, Curtea reține că reclamantul nu a dovedit aceste afirmații, deși potrivit art. 249 din Codul civil, acestuia îi revenea sarcina probei.
Mai mult, chiar și în ipoteza în care aceste aspecte ar corespunde realității, Curtea constată că obligația de a menționa codul unic de identificare al candidatului independent nu este determinată de un eventual caracter pecuniar al materialului de propagandă electorală utilizat, astfel cum tinde a arăta reclamantul, ci este o obligație impusă în mod expres de actele normative în vigoare, astfel cum s-a arătat mai sus”, au arătat judecătorii în motivare.
Decizia instanței nu este definitivă, însă Călin Georgescu nu a mai atacat-o, ținând cont că alegerile erau programate în weekendul respectiv.
Un aspect interesant care mai reiese din dosar este că sesizarea referitoare la faptul că Georgescu distribuia materiale de propagandă electorală pe platforme sociale fără Codul Unic de Identificare primit de la AEP, a fost făcută de o persoană fizică din județul Ilfov.
Acesta a depus sesizarea pe 18 noiembrie 2024, la Biroul Electoral De Circumscripție nr 25 Ilfov și în aceeași zi a fost respinsă ”ca neîntemeiată”, pe motiv că nu încalcă dispozițiile art 36 alin 3 din Legea 334/2006.
Împotriva deciziei de respingere a fost formulată o contestație de către cetățeanul în cauză. La data de 18 noiembrie 2024, aceeași instituție, BEC Ilfov, a desființat prima hotărâre și a dat o soluție diametral opusă. Aceasta a constat în ”înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu” la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, care nu conțin codul de identificare al mandatarului financiar.