Calul românesc, delicatesă pentru italieni! Cum au ajuns samsarii să facă averi de pe urma vânzării animalelor

Calul românesc a devenit o delicatesă pentru italieni! Mai exact carnea animalelor, una pentru care abatoarele din această țară plătesc bani frumoși. Nu a durat mult până când românii au mirosit afacerea și încet, dar sigur, samsarii aproape că au pustiit zone întregi.

Aceștia se plimbă dintr-un sat în altul și caută proprietarii de cabaline. Intrați în ogradă, samsarii încearcă să-l convingă pe stăpân, nu o dată vârstnic, de afacerea miraculoasă pe care o are în față.

Amețiți de cele câteva milioane fluturate cu lejeritate, oamenii uită de dragul animalelor.

Cum a ajuns calul românesc o delicatesă pentru italieni!

Fără viitor, țăranul încă în forță își caută drumul și își rescrie destinul în depărtări. Nu mai are nevoie de animale, aproape că nu-l mai leagă nimic de glie. Așa că vinde tot și pleacă. Cei în vârstă n-au forță să le îngrijească și s-au săturat să aștepte la nesfârșit întoarcerile fraților din străinătate.

Tocmai pe această filieră au intrat samsarii. Așa au dispărut în ultimii ani câteva sute de mii de cai din România. Numărul lor rivalizează deja cu cel al cailor omorâți în anii ’50 de comuniști, după colectivizare. Atunci, aproape jumătate de milion de exemplare au fost ucise la ordinul partidului pentru a face loc tractoarelor. Acum, satele românești trăiesc o adevărată dramă, în timp ce curțile rămân din ce în ce mai goale de animale.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Și drumul de la grajdul românesc la furculița europenilor a fost unul destul de scurt pentru caii țăranilor. Beneficiind de sărăcia celor rămași în urmă și de câteva legi destul de permisive, samsarii au luat cu asalt curțile oamenilor. Unde nu au găsit inițial înțelegere și-au lăsat loc de bună ziua și au așteptat necazul.

Oferta s-a făcut întotdeauna în funcție de greutatea animalului. Cu cât era acesta mai gras, cu atât banii primiți în schimbul lui erau mai mulți. În ultima perioadă, samsarii s-au aliniat noilor cerințe. Fac oferte direct pe WhatsApp după ce, în prealabil văd poze cu animalul.

Dacă se ajunge la o înțelegere, se deplasează după cal pe care îl duc apoi în diferite ferme din țară. Drumul lui nu se oprește aici. Acesta este transportat ulterior spre abatoare din Uniunea Europeană, cu precădere cele din Italia.

Țările care sacrifică cei mai mulți cai

Conform ultimelor statistici internaționale, efectivul global al cailor este undeva în jurul a 66,1 milioane. SUA, Mexic, China, Brazilia, Mongolia și Argentina sunt, în această ordine, țările unde se regăsesc cele mai multe exemplare. În Europa, statele membre care se bazează din plin pe cai în scopuri agricole sunt Germania, Marea Britanie, Italia, Franța și Spania.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

De asemenea, raportul pe 2020 arată că 6,3 milioane de cai sunt sacrificați în fiecare an. La acest capitol, China, Kazahstan, Mexic, Mongolia, Rusia și Brazilia sunt fruntașe.

În ceea ce privește Europa, printre țările cu un impact dramatic în populația cailor regăsim Spania, România,
Italia, Polonia și Marea Britanie.

Câtă carne de cal se consumă în Uniunea Europeană

Consumul UE și comerțul total al Uniunii Europene de carne de cal a cunoscut o scădere importantă între 2000 și 2015. De altfel, chiar un raport de audit al Comisiei privind acest tip de carne a arătat că, într-adevăr, se poate discuta despre o „scădere a popularității cărnii de cal pentru consumatorul UE”.

Lucrul acesta se întâmplă în primul rând din cauza diminuării producției de carne de cal în Italia, țara preferată a samsarilor români, dar și datorită mediatizării intense a scandalurilor din ultima perioadă sau a eforturilor ONG-urilor.

Ce rol are România în comerțul cărnii de cal din Uniunea Europeană

Comerțul european cu carne de cal este dominat fără doar și poate de Italia. Există însă și alte trei țări care sunt implicate serios, dar care din cauza poziționării geografice le fac mai greu de atins pentru samsarii din România. Vorbim despre Belgia, Olanda și Franța, țări care plătesc, în general, mai bine, dar care nici nu fac rabat de la calitate.

Dacă ne raportăm la exporturi, atunci Belgia, Olanda și, atenție, România sunt fruntașe în Uniunea Europeană, conform ultimului raport venit de la Bruxelles. Pentru Olanda și Belgia, lucrurile stau puțin diferit. Cele două țări fac mai degrabă un reexport. Adică importă inițial carne din afara Uniunii pe care o trimit în țările membre, cu precădere în Germania și Franța.

În schimb, România aproape că nici nu contează la capitolul importuri carne de cal. Cu toate acestea, țara noastră exportă masiv asemenea animale. În Uniunea Europeană, cantități mari de cal românesc ajung în Italia, Bulgaria, Belgia și Polonia.

Cum a ajuns România un exportator de cai

Interesant este că în țara noastră nu există o crescătorie de cai pentru carne. Da, ați citit bine, nici măcar una. Cel puțin nu la nivel foarte mare. Și totuși, România a devenit încet, dar sigur unul dintre cei mai mari exportatori din Uniune.

Se întâmplă lucrul acesta tocmai pe filiera prezentată mai sus. Abatoarele de afară apelează la samsari. Aceștia nu ezită o clipă și beneficiază din plin de sincopele țăranilor români. Le cumpără animalele și le vând, în mod evident, pe un preț mult mai bun afară.

Se poate face lucrul acesta doar dacă se respectă o lege din 2005. Aceasta spune clar că oricine vrea să cumpere sau să vândă un cal, trebuie să dețină un pașaport eliberat de Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie.

Concret, medicii veterinari din localitatea în care se află proprietarul, evaluează sănătatea calului, după care îi întocmesc o fișă de identificare. Mai apoi îi aplică animalului un microcip și îl introduc într-o bază de date.

La final, când toți acești pași sunt respectați, îi eliberează proprietarului un pașaport pentru animal. Pe baza acestui act, stăpânul calului poate vinde și cel interesat achiziționa, dar, mai ales, transporta într-o altă țară animalul.

Realitatea exportului de cai din România

În teorie, totul sună simplu și destul de ușor de făcut. Realitatea este însă una departe de legile scrise în Parlament. FANATIK a intrat într-o filieră a samsarilor de cai și a descoperit că negoțul animalelor ține mai degrabă de reguli nescrise.

Într-o convorbire cu unul dintre cei care se ocupă cu târguiala cailor am aflat că, de fapt, animalul poate fi vândut și fără pașaport. Există însă o condiție clară. Prețul lui scade. Am putea recupera din bani dacă, în cele din urmă, am aduce actul.

După mai multe tatonări, viitorul proprietar și-a luat inima în dinți și a dat toate cărțile pe față. Acesta ne-a explicat că putem să aducem un pașaport de la oricare alt cal. Ideea de bază este ca el să aibă un act doveditor în cazul în care este întrebat în vamă despre animal.

„Boss, nu trebuie neapărat să fie pașaportul lui. Nu e problemă asta, poți să iei și de la alt cal. E mai important să fie al lui, ai înțeles tu, dar e bun și ăla care îl ai de la altul, ca să am pe drum”, ne-a comunicat acesta.

Luăm legătura și cu alți samsari și răspunsul este același. Aflăm că cei mai mulți cai merg în Puglia și Veneto. „EmiliaRomagna, Piedmont, Lombardia, Sicila și Sardinia. Unde nici nu visează fratele tău, unde a înțărcat murgu iapa, peste tot ducem cai”, ne spune cu fală un intermediar.

Drama satului românesc, tragedia cailor

Schimbăm județul, dar nu și obiceiul. Drama satului românesc se accentuează în timp ce situația cailor se transformă într-o adevărată tragedie. Tinerii pleacă pe capete în străinătate și trimit mesaje clare acasă. „Vindeți tot, noi nu ne mai întoarcem”, pare o adevărată deviză printre românii plecați în diasporă.

Și cei de acasă, bătrânii și copilașii rămași încă în țară, se leapădă de animale fără să le mai pese. Ceilalți, fără rude în străinătate, dar înglodați în datorii se despart și ei de caii din bătătură. Pentru că, în România, sărăcia oamenilor este cea care le numără zilele cailor.