News

Camera Deputaților riscă să rămână fără șef. Demisia lui Orban poate bloca adoptarea legilor în Parlament

Criza politică se poate adânci și mai mult întrucât, după demiterea guvernului Cîțu, există riscul blocării activității Camerei Deputaților.
14.10.2021 | 14:33
Camera Deputaților riscă să rămână fără șef. Demisia lui Orban poate bloca adoptarea legilor în Parlament
Florin Roman sau Sorin Grindeanu ar putea conduce ca interimari Camera Deputaților/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Demisia lui Ludovic Orban din funcția de președinte al Camerei Deputaților complică și mai mult situația politică întrucât  partidele vor începe un nou război pentru ocuparea acestei funcții.

Sub semnul întrebării este chiar posibilitatea desemnării unui înlocuitor temporar al lui Orban întrucât PSD nu pare dispus să lase această funcție unui liberal, chiar dacă PNL a anunțat că-ș susține pe Florin Roman.

Lipsa unor prevederi regulamentare clare pentru această situație duce la riscul ca activitatea Camerei Deputaților să fie paralizată întrucât nu va mai avea cine conduce ședințele de plen, iar proiectele de lege nu vor mai putea fi adoptate.

ADVERTISEMENT

Interimatul la Camera Deputaților este nereglementat

Regulamentul Camerei Deputaților stabilește modul în care este ales președintele, însă nu există prevederi clare legate de interimatul funcției, iar lipsa acestor reglementări ar putea să ducă la un blocaj și la nivel parlamentar, pe lângă faptul că România are doar un guvern interimar, cu atribuții considerabil restrânse.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, președintele este ales prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup politic are dreptul să facă o singură propunere, iar președinte este ales candidatul care obține 50% plus unu din numărul total al deputaților prezenți. Este posibilă organizarea unui al doilea tur de scrutin în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor. Președintele Camerei este ales pe durata întregului mandat de deputat.

ADVERTISEMENT

Procedura ar trebui reluată și în cazul vacantării funcției ca urmare a decesului, pierderii mandatului sau, în cazul de față, demisie. Până la alegerea unui nou președinte, atribuțiile sale erau exercitate de către unul dintre cei patru vicepreședinți. Regulamentul nu prevede termene pentru alegerea unui nou președinte,  existând teoretic posibilitatea ca funcția să fie ocupată de unul dintre vicepreședinte până la finele legislaturii.

Regulamentul nici nu prevede funcția de președinte interimar, însă există o delegare de atribuții din partea Biroului Permanent către unul dintre vicepreședinți. Există precedente întrucât am mai avut asemenea situații. A plecat Zgonea, Dragnea și a venit Iordache, deci probabil că se va lua o decizie Biroul Permanent săptămâna viitoare, după ce luăm act în plen de vacantarea postului. Biroul Permanent o să delege atribuțiile unuia dintre vicepreședinți și nu scrie niciunde cât durează un interimat”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul Ovidiu Ganț, secretar al Biroului Permanent din partea grupului minorităților naționale.

ADVERTISEMENT

PNL îl propune pe Florin Roman, PSD se opune

Imediat după ce Ludovic Orban a demisionat, președintele PNL Florin Cîțu a anunțat că liberalii vor ca interimatul să fie exercitat de către Florin Roman, unul dintre vicepreședinți.

Decizia a fost să-l susţinem pentru interimar pe domnul vicepreşedinte Florin Roman. După aceea, vom discuta şi vom vedea cine o să fie persoana desemnată din partea noastră pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”, a anunţat Florin Cîţu.

ADVERTISEMENT

Însă un alt vicepreședinte al Camerei, Sorin Grindeanu (PSD) a spus că social-democrații vor ca interimatul să fie unul cât mai scurt, iar un președinte cu puteri depline să fie ales cât mai repede. În plus, Grindeanu a spus că nu agrează ideea ca Roman să exercite atribuțiile de interimar.

Luni, în momentul în care se vacantează, intrăm în proceduri normale, vom avea o poziţie oficială. Poziţia mea personală este că nu îl vom susţine pe Florin Roman ca preşedinte interimar”, a declarat Sorin Grindeanu.

ADVERTISEMENT

În afară de vicepreședintele liberal Camerei, mai sunt trei persoane cu aceeași funcție care ar putea să exercite interimatul la conducerea Camerei: Sorin Grindeanu și Alexandru Rafila de la PSD, precum și Cristina Prună de la USR.

Fără Orban, sunt 12 membri în Biroul Permanent și niciunul dintre cele trei partide nu are majoritatea de șapte pentru a desemna un vicepreședinte care să conducă interimar Camera. PSD are patru reprezentanți și ar mai putea obține votul chestorului Antonio Andrușceac (AUR). PNL are trei membri în BP, iar candidatul lor ar mai putea obține câte un vot de la UDMR și minorități. USR are doar două voturi.

Este foarte puțin probabil ca USR să sprijine un candidat al PSD, însă nici liberalii nu pot fi siguri de cele două voturi, în condițiile în care funcția ar putea fi utilizată ca mijloc de negociere inclusiv în ce privește viitorul guvern.

Chiar și liberalii admit că ar putea avea dificultăți în păstrarea funcției de președinte al Camerei, fie el și interimar, în condițiile în care nu există în momentul de față o majoritate parlamentară. Întrebat când crede că deputații vor avea un nou președinte, secretarul BP Cristian Buican (PNL) a răspuns: „Asta nu pot să vă spun, ține de condițiile în care se poate crea o majoritate.” Pe de altă parte, Buican crede că desemnarea unui interimar nu va fi amânată. „Este puțin probabil, altfel se blochează activitatea Camerei Deputaților”, a declarat liberalul pentru FANATIK.

Fără un președinte interimar, ședințele de plen nu mai pot avea loc

Ovidiu Ganț a invocat cutuma existentă potrivit căreia în cazul demisiei unui președinte, interimatul este exercitat de un vicepreședinte care aparține aceluiași partid.

Însă în condițiile în care PSD poate bloca numirea lui Roman, dar nici nu are majoritate să impună un interimar propriu, există posibilitatea ca BP-ul Camerei să fie în imposibilitate de a desemna o persoană care să conducă activitățile curente.

Respectarea cutumei nu este obligatorie, iar contextul politic actual, cu coaliția de guvernământ divizată și cu opoziția fără o majoritate parlamentară, poate duce și la un blocaj în Camera Deputaților.

Abstracție făcând de persoane – discutăm în principiu – eu cred că ar fi corect să urmăm această cutumă existentă și în acest caz. Adică dacă președintele a fost de la PNL, vicepreședintele mandatat să fie tot de la PNL. Dacă se supune la vot, iar partidele se blochează reciproc, s-ar putea să avem o problemă pentru că nu ar avea cine să conducă plenul. Cred că va fi o discuție între grupurile politice și probabil se va găsi un modus vivendi, vor trebui să stabilească ceva”, a mai spus Ovidiu Ganț.

Rămâne de văzut dacă partidele parlamentare vor reuși să ajungă la o soluție rațională într-o perioadă în care comportamentul lor a fost cel puțin suprinzător. În „palmaresul” recent al Parlamentului se află și blocarea dezbaterii moțiunii de cenzură inițiate de către USR și AUR, blocare despre care CCR s-a pronunțat categoric, afirmând că a contravenit prevederilor neconstituționale.

Dacă în cazul moțiunii, prevederile Constituției erau clare, în cazul desemnării unui șef interimar al Camerei nu există nici măcar norme în Regulamentul Camerei, astfel că deznodământul este greu de anticipat.

Un blocaj al Camerei ar duce automat la blocarea întregii activități parlamentare întrucât proiectele de lege trebuie să treacă prin ambele Camere ale Parlamentului, iar în cazul celor mai multe dintre ele, Camera Deputaților este forul decizional astfel că legile nu pot fi trecute prin adoptare tacită.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 854. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri