Canalul Dunăre – București, zeci de studii, dar zero soluţii! Proiectul de suflet al lui Nicolae Ceauşescu, abandonat

Canalul Dunăre – București a avut parte până acum de zeci de studii, dar zero soluții! Concret, aproape fiecare schimbare de putere în România a propus o nouă strategie pentru „mândria lui Ceaușescu”, așa cum a fost supranumită ideea care urma să lege Capitala de Dunăre. Doar că, undeva în nămolul apelor și praful Olteniței, totul s-a risipit la fel de repede cum a demarat. 

În ultimii ani de zile, cei doi mari poli politici ai țării s-au întrecut în inovații pe hârtie pentru situația în care se află canalul. Stânga sau dreapta au promis cu nemiluita, dar s-au limitat în a studia problema.

Indiferent că vorbim despre guvernele social-democrate sau cele liberale, canalul a reprezentat un punct cheie pe platformele din timpul campaniilor electorale după care s-au stins. Culmea, la un moment dat, chiar și fostul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea s-a implicat în problemă. Evident, cu un studiu.

Canalul Dunăre – București, zeci de studii în ultimii ani, zero soluții

În prezent, canalul Dunăre-București reprezintă o porțiune navigabilă nefinalizată situată între București și Oltenița și planificată pentru a face posibil transportul naval între capitala României și Marea Neagră prin intermediul Dunării.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Culmea, primele mențiuni despre ideea unui asemenea canal între Dunăre și București datează încă din anul 1864 atunci când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de investitori francezi de a canaliza Dâmbovița „de la București și chiar mai sus spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație.

Nu a mai durat mult până la apariția primului proiect. Astfel că, în anul 1880, inginerul Nicolae Cucu a realizat o schiță pentru o cale navigabilă între București și Oltenița. În 1929, Parlamentul României a adoptat o lege ce prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre, dar criza economică din anii 1930 a dus la abandonarea proiectului.

Ulterior, pe baza acestei legi, inginerul Dorin Pavel a realizat un proiect de canal cu șase ecluze de câte 6,5 m înălțime fiecare, pentru vasele de 1.000-2.000 tone, dar acesta a fost și el abandonat după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Canalul Dunăre – București, mândria lui Nicolae Ceaușescu

La începutul anilor 80, ideea canalului a fost preluată din mers de Nicolae Ceaușescu. De aici, lucrurile au început să se miște serios și la doar șase ani de zile distanță, au demarat lucrările de execuție. Conform schițelor de atunci, proiectul prevedea și amenajarea râurilor Dâmbovița și Argeș pe o lungime de 73 km.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Mai exact, vorbim despre realizarea unei căi navigabile cu o lățime de 80 m și o adâncime minimă a apei de 4,5 m. Interesant este că diferența de nivel existentă, de 53 m, adică 10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București, urma a fi rezolvată prin realizarea a patru ecluze și a trei porturi.

Două dintre acestea erau proiectate la București, lângă comuna 1 Decembrie, pe Argeș și la Glina, pe râul Dâmbovița. Al treilea urma a fi construit la Oltenița.

Construcția a fost sistată după Revoluția Română din 1989, deși conform inginerilor care au lucrat atunci la Canal, ar fi fost în acel moment totul gata în proporție de 70% din întregul volum de lucrări. De atunci, proiectul a fost transferat la Administrația Națională Apele Române, iar în 2008 la Administrația Canalelor Navigabile.

Cum s-a lăudat politicul că rezolvă situația Canalului

Fără doar și poate, de-a lungul timpului, mai mulți responsabili politici sau guvernamentali au făcut declarații privind reluarea lucrărilor. Toți au anunțat cu fală diferite termene pentru finalizarea proiectului, însă nimic nu s-a mai mișcat. Degradarea a luat locul muncitorilor, oamenii au început să fure tot ce putea fi valorificat și pe canal n-au mai circulat nici măcar vise.

Ovidiu Cupșa, directorul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, a anunțat în martie 2008 reînceperea construcției. De atunci au trecut 13 ani de zile și Canalul a devenit mai degrabă subiect de glume.

Ministrul Ludovic Orban a precizat și el că lucrările vor fi reluate, în mod oficial, în perioada 2009-2012. Nu a rezistat prea mult în funcție și nici nu s-a bătut vreun cui pe șantier.

La rând a urmat ministrul Elena Udrea. Preferata lui Traian Băsescu nu a ezitat nici ea și a explicat poporului că șantierul își deschide porțile undeva în anul 2010.

Anca Boagiu a spus că din 2011 se întâmplă minunea pentru ca ministrul Alexandru Nazare să transmită că lucrarea începe în primăvara anului 2012. Daniel Georgescu, directorul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile a făcut public, în noiembrie 2012, că Ministerul Transporturilor intenționează să acceseze fonduri europene sau să facă apel la investitori străini pentru terminarea canalului.

Primarii Bucureștiului, promisiuni deșarte

Surprinzător, dar în lupta promisiunilor și a studiilor de fezabilitate au intrat și cei care au ocupat funcția de primar al Bucureștiului. Sorin Oprescu a declarat, în octombrie 2013, „că întreaga zonă a Capitalei trebuie conectată la Dunăre”.

Fostul edil, Gabriela Firea, a anunţat și ea că în cadrul primăriei se lucrează la o actualizare a unui studiu mai vechi. ”Am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul discuţiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate.

De fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate – în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor.

Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflam, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti’, spunea Firea.

Cât ar costa realizarea Canalului Dunăre – București

Sunt mai multe variante de estimări privind costurile finalizării canalului. Acestea pornesc undeva de la 450-500 de milioane de euro și ajung până la 2,5 miliarde de euro.

De altfel în Master Planul General de Transport al României, întocmit în 2015, era prevăzută necesitatea alocării a 1,381 miliarde de euro pentru „Amenajarea râurilor Argeș (73,289 km) și Dâmbovița (31 km) pentru navigație”.

Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională declara în urmă cu ceva timp că România trebuie să vină cu o argumentare solidă, precum şi un punct de vedere oficial pentru a demara obținerea de fonduri europene.

Există, deocamdată, o singură certitudine. Situația canalului este una dramatică. Plăci întregi de beton, componente metalice sau borduri au fost furate. Multe dintre coloane au sfârșit distruse de căutătorii de fier vechi, iar zonele porturilor sunt pline de gunoaie.

Ion Iliescu, acuze dure la adresa proiectului

Nu toată lumea este îndrăgostită de acest proiect. În octombrie 2014, Laurențiu Mironescu, vicepreședintele Asociației Operatorilor Portuari, declara că „Transportul pe apă este mai ieftin decât cel rutier de la 450 de kilometri în sus. Ori Bucureștiul este la 200. Dacă vă așteptați la o aglomerare de oameni care să-și transporturile mărfurile pe Dunăre ca să ajungă la București, vă înșelați”.

Printre cei mai vocali contestatari s-a aflat și fostul președinte al României. De profesie inginer hidrotehnist, Ion Iliescu a criticat de fiecare dată atunci când a avut ocazia oportunitatea acestui canal.

“Proiectul exista, numai că a fost un proiect tâmpit făcut la indicaţiile lui Ceauşescu pentru navigaţie. Sigur, Ceauşescu era un analfabet şi dădea subiectivitate acestui subiect. Văd că-l reiau unii cu Canalul Dunăre-Bucureşti, asta e o prostie.

Se vehiculează din nou Canalul Dunăre-Bucureşti şi au apărut tot felul de aberaţii şi legătura Bucureştiului cu Dunărea. Păi Bucureştiul e la Dunăre, există două porturi. Ce înseamnă 60 de km? Şi în general, ca strategie, Bucureştiul ar trebui să gândească o formulă.

Populaţia Bucureştiului merge la final de săptămână spre munte la 100 şi ceva de kilometri. De ce să nu facă drumul de o oră până la Dunăre şi dezvoltarea de facilităţi pentru weekend-ul bucureştenilor? Ideea de canal… Ăla nu e canal”, spunea Iliescu, la aniversarea unui secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape în România.