FANATIK îți spune când pică Paştele Ortodox şi cel Catolic în 2022. Sunt numai la o săptămână distanţă, la fel cum s-a întâmplat în 2020. Anul acesta, decalajul a fost unul mult mai mare.
Vă readucem aminte că Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte date importante din calendar, precum Rusaliile.
Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
De remarcat că dacă această duminică se suprapune cu Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Interesant este că două fenomene naturale, unul cu dată fixă, ne referim la echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare, adică luna plină, stau la baza calculării datei la care creștinii sărbătoresc Paștele.
Mai mult de atât, dacă ne raportăm la o explicație fermă a decalajului dintre Paștele ortodox și cel catolic, atunci este clar că utilizarea a două calendare diferite explică întreaga situație.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, adică cel pe stil vechi, așa cum i se mai spune în popor.
Conform preților, originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. De altfel, poporul evreu marchează prin această sărbătoare eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii.
Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular.
Numele de „nisan” este de origine asiro-babiloniană și înseamnă „luna fericirii”. Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), și nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.
Astfel încât, data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paștelui, ci și a altor sărbători creștine importante.
De asemenea, în scrierile bisericești se arată că Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. Cu toate acestea, Marea Schismă din 1054 a împărțit lumea în două, dar și bisericile. Concret, Biserica Creștină s-a divizat.
Cea Apuseană a rămas sub autoritatea Papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Cu timpul, diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, și după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie
Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie
Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai.
Paştele catolic 2022 – duminică, 17 aprilie
Paştele catolic 2023 – duminică, 9 aprilie
Paştele catolic 2024 – duminică, 31 martie.