Când s-a produs singurul blackout din istoria României. „Pagubele au fost duble faţă de cele provocate de cutremurul din 1977”

Ideea de blackout a început să fie vehiculată din ce în ce mai des în spațiul public, mai ales după pana majoră de curent din primăvara acestui an, care a afectat timp de aproape zece ore Peninsula Iberică şi părţi din sud-vestul Franţei. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, spunea joi că un potenţial blackout în această iarnă va fi 100% evitat, dar specialiştii avertizează că incidente precum cel din Spania este foarte posibil să apară tot mai des.

Care sunt standardele pentru a declara un blackout

Dintre marile pene de curent care au afectat continentul european în ultimii ani, România a fost cel mai afectată de cea din ianuarie 2021, când timp de aproape o oră locuitori din judeţele Alba, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Sibiu au rămas timp de aproape o oră în beznă. Cu toate acestea, în termeni tehnici nu a fost vorba despre un blackout în ceea ce priveşte România.

Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai cunoscuți analiști din domeniul energetic, spune că România a avut un singur blackout în întreaga sa istorie, iar acela a avut un impact economic major. „La nivel instituţional, blackout-ul este fie este o mare sperietoare, fie este o chestie atribuită extratereştrilor, adică ceva ce nu se va întâmpla niciodată. Blackout-ul nu este nici una, nici alta. Este pur și simplu o situație care apare în anumite momente.

Nu există o definiţie a blackout-ului. Cu toate acestea, în SUA există acest standard. Așadar este ceva neplanificat, sunt afectate peste 1.000 de persoane, durează cel puțin o oră. Şi mai există un indicator, un milion de ore om perturbări, adica am avut să zicem 1.000 de persoane, afectate 1.000 de ore. Sau 10.000 de persoane, cel puţin 100 de ore”, a explicat Dumitru Chisăliţă, cu ocazia unui workshop dedicat „Ghidului de conduită în cazul producerii de avarii majore la rețeaua de transport sau distribuție a energiei electrice”.

Digi24.ro

Financial Times: Dacă Nicușor Dan eșuează, UE se va confrunta cu cel mai combativ membru eurosceptic de până acum

Cum s-a produs primul şi singurul blackout din România

Cauza cea mai frecventă ale unui blackout este vremea, urmată de accidentele pe scară largă, atacurile la infractructură, furtunile solare şi, mai nou, atacuri cibernetice. „Cu siguranţă va exista şi următorul blackout, important este cât suntem de pregătiţi pentru această situaţie”, spune Dumitru Chisăliţă.

Digisport.ro

N-au stat la discuții! Primul expulzat din SUA, după un interogatoriu de 10 ore

Fenomenul a apărut în premieră în Europa în urmă cu 63 de ani, iar România a avut un singur blackout în întreaga sa istorie. S-a produs la data de 10 mai 1977, a durat cinci ore şi a fost cauzat de o neînţelegere la nivelul dispecerilor. „A fost un factor sută la sută uman. Nu s-a înţeles dispecerii de la Porţile de Fier cu cei de la Sadu I, de la Sibiu. Unii au decuplat mai repede, ceilalţi n-au intrat şi ca atare a fost o cădere de frecvenţă care a determinat acest singur blackout din România”, explică expertul în energie.

Cât priveşte pagubele aduse economiei naţionalei, ele au fost duble faţă de cele provocate de cutremurul devastator care lovise ţara noastră două luni mai devreme. „Statistica privind cutremurul din 4 martie 1977 a fost undeva la jumătate ca și costuri față de ce a creat acest blackout”, a mai dezvăluit Dumitru Chisăliţă. Pierderea economică estimată pentru cele cinci ore de blackout a fost estimată la un miliard de dolari la nivelul anului respectiv, ceea ce, ţinând seama de inflaţie şi alţi factori, ar echivala cu aproximativ 5,3 miliarde de dolari în zilele noastre.

De ce ar putea apărea tot mai des situații de tip blackout în România

În lume au fost consemnate până acum 269 de blackout-uri, jumătate dintre acestea fiind în Europa și SUA. Conform unor estimări la nivel mondial, din cauza blackout-urilor, în medie, 8.400 de oameni au murit direct, indirect sau în zilele următoare producerii acestuia, în fiecare an, în perioada 2020-2025.

În ceea ce privește posibilitatea apariției unei pene masive de curent, există niște studii făcute tot în SUA, care ne spun că având în vedere infrastructura îmbătrânită şi faptul că avem un dezechilibru între funcţia de cerere şi funcţia de producţie, probabilitatea creşte pe măsură ce trece timpul. „Incidente precum cel din Spania este foarte probabil să apară tot mai des. Nu neapărat că nu am rețea, ci pentru că nu am acele scule care să lucreze în cascadă şi fără ele regulatorul sau sistemul de protecţie consideră că e un defect. Pentru că în Spania asta s-a întâmplat. Când a venit surplusul ăla mare a ieşit din grupa de reglaj şi a închis, crezând că e un defect acolo. Singura abordare este să regândesc întregul sistem plecând de la noua filosofie de producţie şi de consum şi să le armonizez cap-coadă”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Pentru a conștientiza gradul de pericol în care ne aflăm dacă nu se iau măsuri, acesta a făcut și o comparație care ține loc de concluzie: „Gândiţi-vă că e ca şi când la o maşină  te-apuci la un moment dat să-i scoţi o roată şi să-i pui una mai mare sau mai mică. Mai merge maşina? Merge maşina. Dar ţi se strică direcţia, ţi se strică frânele, adică merge până la un moment dat”.