Oamenii de știință au estimat când s-ar putea topi definitiv gheața din Groenlanda. Încălzirea globală ar putea grăbi lucrurile și multe țări ar fi afectate.
De curând, Groenlanda a ajuns în atenția multor persoane după ce Donald Trump, președintele ales al SUA, în urma alegerilor din noiembrie 2024, a declarat că își dorește să anexeze cea mai mare insulă de pe planetă.
Cu o suprafață de 2.166.000 kilometri pătrați, Groenlanda are o populație de peste 56.000 de persoane și este un teritoriu autonom care face parte din Danemarca.
Este o fostă colonie daneză și cea mai mare insulă din lume, cu o poziție geopolitică unică. Groenlanda se află între SUA și Europa. Capitala acesteia, Nuuk, este mai aproape de New York decât Copenhaga, capitala Danemarcei.
Groenlanda adăpostește resurse naturale, în special metale rare, care ar putea să devină mai accesibile pe măsură ce gheața din teritoriu se topește din cauza schimbărilor climatice.
Totodată, în Groenlanda se află zăcăminte importante de petrol și gaze naturale. Unele dintre resursele de pe insulă vor fi accesibile odată ce gheața se va topi definitiv, notează shtiu.ro.
În prezent, grosimea medie a calotei de gheață din Groenlanda este cuprinsă între 1,67 și 3 km. Calota de gheață acoperă 1.710.000 de kilometri pătrați, ceea ce înseamnă aproximativ 80% din suprafața insulei.
Din cauza încălzirii globale din ultimii zeci de ani, gheața se topește în fiecare an. În cazul în care temperaturile globale vor continua să crească, stratul de gheață va dispărea, cel mai probabil, în aproximativ 10.000 de ani.
În cazul unei încălziri globale accelerate, durata de viață poate scădea chiar și la aproximativ 1.000 de ani. Potrivit unor oameni de știință, ar fi nevoie de mai bine de 5.000 de ani pentru a se putea topi toată gheața.
Dacă se continuă adăugarea carbonului în atmosferă, atunci este posibil ca planeta să rămână fără gheață. În acest caz, temperatura medie ar putea fi de 27 ℃ în loc de 14 ℃, așa cum este în prezent.
Unele orașe din Europa, precum Roma, Bruxelles, Amsterdam și Londra vor fi dispărea. Veneția ar fi “înghițită” de Marea Adriatică. Într-un astfel de scenariu, Țările de Jos vor fi și ele înghițite de mare, iar o mare parte din Danemarca va dispărea, potrivit atlas-geografic.net.
Orașele de coastă din Australia și Noua Zeelandă ar putea dispărea și ele. Același lucru s-ar întâmpla și cu capitalele unor țări din Asia, precum Japonia, China sau Coreea de Sud. Unele state din SUA ar fi și ele inundate.
Și anumite regiuni din România ar putea să fie afectate de un asemenea scenariu. Dobrogea ar putea să fie acoperită de ape aproape complet. Sudul Moldovei, dar și Bărăganul ar putea fi inundate.
Nivelul apei Dunării ar putea crește, ceea ce ar inunda toată partea de sud a României. Inclusiv Bucureștiul ar putea avea de suferit în această situație. Constanța, Brăila, Galați, Focșani și Buzău sunt principalele orașe care ar fi inundate.