CCR a motivat decizia de respingere a contestației împotriva deciziei BEC referitoare la candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale programate în mai 2025. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 8 aprilie 2025 și explică dacă și în ce condiții va mai putea suveranistul să se înscrie la alegerile din anii următori.
Contestația la decizia care i-a interzis lui Călin Georgescu să participe la alegerile prezidențiale din mai 2025 a fost depusă de senatorul AUR George Vlăescu, iar Curtea Constituțională a soluționat-o la data de 16 martie 2025. În afara judecătorilor CCR, la ședință a participat și procurorul Ioan Sorin Daniel Chiriazi, care a reprezentat Ministerul Public.
Vlăescu a susținut că Biroul Electoral Central și-a depășit atribuțiile legale, realizând o ”judecată pe fond a candidatului Călin Georgescu”, fără însă a arăta care sunt faptele săvârșite de acesta și care sunt probele care au dus la sancțiunea respingerii înregistrării candidaturii.
De asemenea, reclamantul a criticat raționamentul potrivit căruia decizia BEC a avut ca bază Hotărârea CCR nr 32 din 6 decembrie, prin care s-a dispus reluarea în integralitate a procesului electoral. În viziunea senatorului AUR, acest lucru ”nu echivalează cu o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate de către candidatul Călin Georgescu și nici cu instituirea unei incompatibilități permanente în ceea ce privește dreptul acestuia de a fi ales în funcția de Președinte al României”.
Argumentele lui George Vlăescu au fost respinse de judecătorii constituționali, care au arătat că prin jurisprudența sa, Curtea are competența să stabilească în sarcina autorităților și instituțiilor publice aplicarea directă a Constituției, mai ales ”în lipsa unei reglementări legale a situației juridice”. Din acest punct de vedere, BEC a procedat legal când ”a dat eficiență caracterului general obligatoriu al hotărârii Curții”.
O precizare extrem de importantă vizează întinderea în timp a măsurii care îl vizează în mod direct pe Călin Georgescu. Mai exact, dacă acesta mai are dreptul să participe la alegerile viitoare sau dacă ”interdicția” de a se înscrie într-o cursă electorală îl va afecta pentru mai mult timp (și pentru cât timp).
Răspunsul CCR la această întrebare a fost acela că sancțiunea lui Călin Georgescu nu este una permanentă și că fiecare situație se analizează în mod distinct.
”Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea, prin Hotărârea din 7 din 11 martie 2025, a subliniat că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.
Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”, se arată în motivarea CCR consultată de FANATIK.
De asemenea judecătorii CCR au arătat că BEC a putut să se raporteze la o decizie de anul trecut a Curții Constituționale pentru că ”procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr 32 din 6 decembrie 2024”.
Ca atare, mai arată judecătorii CCR, chiar dacă este vorba de un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași coordonate a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în anul 2019.
Călin Georgescu a participat la alegerile prezidențiale din anul 2024, după ce BEC i-a admis candidatura. El s-a clasat pe locul întâi la scrutinul din 24 noiembrie, dar rezultatul a fost pus sub semnul întrebării în cadrul ședinței CSAT, acolo unde instituțiile de forță au raportat influențe străine în alegerile prezidențiale. Chiar și așa, CCR a validat rezultatului turului întâi.
Cu doar trei zile înainte de startul turului doi, Curtea Constituțională a luat decizia reluării întregului proces electoral, hotărâre care a stat la baza respingerii candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale reprogramate în 2025.