Când trecem la ora de iarnă în 2020. De ce se schimbă ora în România

SPECIAL FANATIK
Alexandru Năstase   
în HotNews
24/10/2020, 01:58
Când trecem la ora de iarnă în 2020. De ce se schimbă ora în România GALERIE FOTO SPECIAL FANATIK
România trece la ora de iarnă. Sursa foto - facebook

FANATIK îți spune când trecem la ora de iarnă în 2020! Concret, această modificare va avea loc în ultimul weekend din luna octombrie, adică în noaptea de 24 spre 25 octombrie. Atunci, ora 4:00 dimineața devine ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

De altfel, ziua de 25 octombrie este considerată cea mai lungă din an, pentru că, practic, aceasta are 25 de ore. Vă readucem aminte că ora de vară presupune operațiunea inversă. Ceasurile se vor da atunci cu o oră înainte.

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care se află încă țara noastră a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Interesant este că preț de 7 ani de zile, mai exact până în 1939, ora se schimba între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară.

Când trece România la ora de iarnă în 2020!

De altfel, în acel an, România avea să semneze și ea Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) s-a precizat ferm.

″În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″, se arăta în comunicat.

Sursa foto – facebook

Nu toată lumea este însă de acord cu această modificare a orei. Trebuie să știți că a avut loc chiar și un sondaj realizat în întreg spaţiul comunitar. Comisia Europeană a fost cea care nu a ezitat și a propus abolirea schimbării sezoniere a orei.

Parlamentarii de la Bruxelles au votat chiar în luna martie a anului trecut renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an. Totul se va petrece însă abia din 2021. Atenție, însă! Fiecare stat membru trebuie să decidă pe ce oră va rămâne. Așadar România trebuia să se stabilească pe ora standard sau pe ora de vară.

Ce a decis România legat de schimbarea orei

În țara noastră a existat, la un moment dat, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României. Totuși, aceasta a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018.

Mai mult de atât, chiar și guvernul României, unul condus la acea oră de Viorica Dăncilă şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

De remarcat că statele membre UE care decid să rămână permanent la ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. În schimb, țările care optează pentru ora standard îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

De când se modifică ora în lume

Primul om care a vorbit despre o modificare a orelor a fost americanul Benjamin Franklin. Acesta a sugerat, în urmă cu mai multe sute de ani că, astfel, s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Totuși, cel care a venit cu o idee concretă a fost neozeelandezul George Vernon Hudson.

Culmea, motivul pentru care a solicitat această schimbare o să te facă să râzi. Acesta a spus că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. Abia în Primul Război Mondial, în 1916, a fost pusă în aplicare. Primii au fost germanii, apoi au urmat britanicii.

Sursa foto – hepta.ro

Americanii nu s-au lăsat mai prejos, deși au făcut această trecere la o diferență de aproape doi ani de zile. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

Preşedintele Ronald Reagan a fost cel care semnat un act federal prin care se solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, aceasta a rămas stabilită pe o perioadă de şapte luni, între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Trecerea la ora de iarnă, deloc benefică pentru organism

Sunt mai multe probleme pe care le aduce trecerea la ora de iarnă. Astfel, ritmul circadian este influențat de factorii de mediu, precum expunerea la lumină și întuneric, și ne ajută să fim în stare de alertă pe parcursul zilei, să simțim când ne este foame sau ne anunță când trebuie să mâncăm și când trebuie să dormim, notează doc.ro

Când se mențin programul de somn și mesele la aceleași ore, organismul funcționează ca un ceas. În caz contrar, apar perturbări de bioritm.

De asemenea, trecerea la orarul de iarnă ne perturbă somnul. Când avem parte de multă lumină, organismul produce o cantitate mică de melatonină. Când este întuneric, organismul secretă melatonină, acest hormon care induce somnul.

Sursa foto – facebook

Un alt detaliu interesant este acela că mulți avem probleme în a ne adapta să dormim mai târziu, dar totuși să ne trezim devreme pentru muncă sau școală. Din cauza tulburărilor de somn cu care ne confruntăm în această perioadă, trecerea la ora de iarnă poate provoca scăderi ale performanței, concentrării și memoriei, precum și oboseală și somnolență în timpul zilei.

Depresia este o boală frecventă în această perioadă. Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui poate duce la schimbări de dispoziție, din cauza producție scăzute de serotonină, hormonul fericirii. Astfel, există riscul apariției depresiei. De aceea, este important ca în această perioadă a anului să facem în continuare plimbări în aer liber, indiferent de starea vremii.

Există chiar și un risc crescut de accident vascular cerebral. Un studiu din 2014 a arătat că trecerea la ora de iarnă crește nivelul de cortizol. Cortizolul este hormonul stresului care atinge cele mai mici niveluri în timpul nopții și care are un nivel ridicat dimineața devreme. În cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, organismul secretă în exces hormoni de stres, care pot creşte tensiunea şi pot favoriza apariția accidentelor vasculare cerebrale.

Somnul în plus, bucurie scurtă

Potrivit unor specialişti, efectul schimbării de oră în ultimul weekend al lunii octombrie nu durează. Drept pentru care este nevoie doar de câteva zile pentru ca bucuria unui somn mai lung să dispară.

Un studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie a demonstrat că, odată cu schimbarea orei în luna octombrie, calitatea somnului se pierde destul de mult. Majoritatea participanților a declarat că se simt mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă.

Însă efectele aparent benefice ale unei ore în plus de somn dispar rapid, mulţi spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau mai puţin.

În ce fus orar se află România

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă. Cu toate acestea, diferenţele dintre ore vin din faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

Concret, numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich din Marea Britanie, în sens pozitiv către est.

Sursa foto – facebook

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

În prezent, sunt trei zone de timp standard în UE, timpul vest-european (Irlanda, Portugalia, Marea Britanie), timpul Europei Centrale (17 state membre) și timpul Europei de Est (România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda).

 

Închide ×