Cătălin Țucureanu a precizat, într-o declarație pentru FANATIK, că nu s-a întâmplat niciodată ca un virus să sufere o mutație prin care vaccinurile create anterior să nu mai poată combate boala, chiar dacă uneori este nevoie ca vaccinul să fie „updatat” împotriva unei noi tulpini.
Mai mult, din perspectiva riscului mutațiilor, SARS-CoV-2 este mai puțin periculos chiar și față de gripa obișnuită întrucât ritmul în care apar tulpinile noi este mai mic și, implicit, posibilitatea ca un vaccin să aibă nevoie de „updatare” este mai redus.
În ce privește nevoia unei a treia doze de vaccin, expertul de la Institutul Cantacuzino a afirmat că numai în timp se va vedea când va fi necesară administrarea, întrucât nivelul de anticorpi sau răspunsul celular nu pot indica în momentul de față durata imunității față de Covid-19.
Țucureanu a arătat că apariția succesivă a unor noi tulpini nu este un fenomen neobișnuit în sine, mai ales că la o populație vulnerabilă atât de mare, crește și șansa ca mutațiile să apară.
„Mutațiile sunt mai puțin frecvente decât la alte virusuri, cum ar fi virusul gripal. Mutațiile se produc pe măsură ce virusul se copiază și greșește câteodată în copiere. Greșește foarte rar, dar la miliarde de asemenea procese apar particule virale „greșite”. În general, erorile de copiere duc la un virus care nu mai poate infecta sau care nu obține niciun avantaj (…)
Câteodată se întâmplă ca o mutație să-i ofere un avantaj cum ar fi să devină mai infecțios, să intre mai ușor în celulele umane, să se multiplice mai ușor sau chiar să scape de răspunsul unui anticorp neutralizant și să poată infecta persoane care au trecut anterior prin infecție sau sunt vaccinate. Procesul e total aleatoriu, se întâmplă la toate virusurile”, a detaliat Cătălin Țucureanu.
Chiar dacă există riscul ca o mutație să fie rezistentă la vaccinurile aflate în uz, este exclusă posibilitatea să apară o tulpină care să reziste la orice vaccin și, implicit, ca SARS-CoV-2 să devină invulnerabil.
„Dacă apar mutații care cresc riscul de infectare și la persoane vaccinate, se updatează vaccinul, se modifică pentru noua tulpină și poate fi folosit în continuare. Asta avem și la vaccinul gripal: de la un sezon la altul sunt modificate vaccinurile în funcție de tulpinile care circulă în perioada respectivă. Dar asta presupune doar modificarea vaccinului. Nu avem până acum un caz de boală infecțioasă pentru care să fie creat un vaccin și apoi să te trezești că nu mai poți vaccina împotriva bolii respective”, a precizat cercetătorul pentru FANATIK.
El a precizat că ne aflăm chiar „într-o situație mai fericită” decât în cazul vaccinării antigripale întrucât acum se folosesc vaccinuri dezvoltate pe tulpina inițială a SARS-CoV-2 care încă sunt eficiente la un an după apariția pandemiei și în fața unor tulpini care au un potențial infecțios mult mai mare, cum este Delta.
Referindu-se la varianta Delta, Țucureanu a estimat că aceasta este de două ori mai infecțioasă decât varianta inițială a bolii, astfel că se răspândește ușor chiar și pe durata sezonului călduros.
„E vară și oamenii ar trebui să petreacă mai mult timp afară și mai puțin în spații închise, deci te-a aștepta ca transmisia să fie redusă, dar în fața unei tulpini atât de infecțioase se pare că nu este. Încă nu este clar dacă virusul are o sezonalitate sau nu pentru că dacă ne uităm la diverse regiuni de pe glob, sunt valuri succesive de infecție dar nu țin neapărat de temperatura exterioară”, a declarat Cătălin Țucureanu.
În ce privește durata protecției oferite de vaccinuri, acesta a precizat că este imposibil de spus în momentul de față, nefiind exclus ca, într-un scenariu optimist această protecție să dureze chiar și câțiva ani, în pofida scăderii numărului de anticorpi care poate fi observată la un moment dat.
„Sunt studii care arată că existența anticorpilor la 6-8 luni după vaccinare, altele care arată o eficacitate mare a vaccinării pe o perioadă de peste 6 luni. Eficiența ar trebuie să rămână mare pe o perioadă ceva mai lungă, dar nu poți spune că o dureze un an, doi, trei, cinci. Depinde foarte mult și de variantele virale care ar putea să circule pentru că la un moment dat este posibil să apară una pentru care să fie nevoie de vaccinare chiar dacă protecția față de tulpina inițială nu a scăzut în timp.
Există și vaccinuri care oferă protecție pentru toată viața, dar pentru acesta nu știm care e durata protecției. Dacă virusul nu se va schimba cu nimic, tot nu am putea spune pentru ce perioadă este o persoană protejată. Există semne destul de îmbucurătoare că protecția ar dura mai mult, dar nu se poate spune acum cât”, a afirmat imunologul.
În momentul de față, titrul de anticorpi la coronavirus are o relevanță scăzută întrucât în cazul SARS-CoV-2, agentul patogen este cunoscut de prea puțină vreme pentru a se putea spune care este pragul de jos al titrului de anticorpi până la care se poate spune că un individ este protejat. În consecință, necesitatea administrării unei a treia doze va fi stabilită doar pe cale empirică, atunci când se va observa că un segment important al populației vaccinate începe să se îmbolnăvească.
„Pentru un patogen cu care avem experiență mai mare, putem spune care spune care sunt mecanismele răspunsului imun care l-ar putea bloca, putem spune că ai nevoie de un titru anume de anticorpi. În cazul SARS-CoV-2, pentru că îl știm de atât de puțin timp, nu avem încă aceste informații. Sunt parametrii imuni corelați cu protecția în care îți spun care sunt pragurile pentru un anumit tip de răspuns ca o persoană să fie considerată protejată. Neavând datele astea singurele informații pe care ne putem baza pentru o recomandare de a treia doză ar fi cele din lumea reală, adică vedem în anumite țări, pe anumite categorii de populație că vaccinurile au o eficiență mai mică și atunci este momentul în care intervii. Nu ne putem baza pe date legate de anticorpi sau pe răspunsul celular, dar în momentul în care vezi că vaccinul nu mai este eficient în lumea reală suficient încât să devină îngrijorător, atunci poți decide dacă este nevoie de rapel”, a spus Țucureanu pentru FANATIK.
Deocamdată, vaccinurile create pe baza primei tulpini sunt încă eficiente, nu au nevoie de updatare în fața unei alte tulpini, lucru care se poate constat și în statistici
„E ok, încă avem vaccinuri bune, deci vaccinați-vă că asta este soluția. Tot apar știri alarmiste că vai, 50% din persoanele spitalizate din Marea Britanie erau vaccinate. Dacă ai 90% vaccinați și se infectează 9 și ai 10% nevaccinați și ți se infectează tot 9 atunci ai 50-50. Dar dacă gândești ca proporții, ai 9 din 90 de vaccinați și 9 din 10 nevaccinați, adică 10% din vaccinați versus 90% din cei nevaccinați (…) Nici mainstream media nu înțelege exact fenomenul. Am văzut asta și cu Israelul și cu Marea Britanie și e foarte greu să mai scoți ideile astea din capul oamenilor după ce au fost prezentate niște cifre în afara contextului”, a avertizat Cătălin Țucureanu.
El a arătat că uneori presa a alarmat inutil populația deseori prin relatări referitoare la noi tulpini care erau însă niște modificări minore ale virusului care apăreau în unele regiuni, fără ca aceste modificări să aibă impact asupra gradului de infecțiozitate sau asupra eficienței vaccinurilor.
„Bine că s-a trecut la sistemul ăsta de sistematizare cu variantele alfa, beta, gama ș.a.m.d. că era mult mai nasoală perioada în care mai apărea câte o tulpină care avea nu știu ce mutație dar, de fapt, nu era motiv de îngrijorare. Era identificată într-o zonă și apoi erau o grămadă de știri alarmiste cu „noua tulpină”. Din fericire a mai apus epoca aia. Nu am văzut niciodată în viața mea presa să raporteze mutații de un singur aminoacid. Nu știu câți oameni înțeleg că o părticică foarte mică a unei proteine a fost schimbată și asta a ajuns în presă la oră de vârf. Nu cred că s-a întâmplat vreodată așa ceva în istoria științei”, a conchis Cătălin Țucureanu.