Candidata ADN la președinția României i-a mărturisit lui Horia Ivanovici că unele dintre cele mai minunate experiențe pe care și-ar dori să le poată dărui copiilor ei sunt bucăți din copilăria sa.
Alexandra Păcuraru își aduce aminte cu mult drag de bunica maternă, căreia îi spunea maia, alături de care a crescut în satul Ciușlea din județul Vrancea.
„Dacă aș putea să ofer copiilor mei ceva, le-aș oferi bucăți din copilăria mea. Bucuria mea nu era condiționată nici de cadouri, nici de desene la televizor, nici de jocuri pe telefon. Eram bucuroasă doar că ieșeam afară. Și aveam zăpezi foarte mari.
Îmi plăcea să vin la Ciușlea. Eu sunt născută în Galați, dar pentru că maia, bunica mea din partea mamei, m-a crescut, stăteam mai mult pe la Ciușlea.
Aveam zăpada mai mare decât gardul și făceam tobogan și efectiv mergeam din curte în curte. Plecam dimineața când ieșea soarele, nu știam unde mănânc în timpul zilei pentru că de fiecare data acolo unde ne lua foamea, mai ieșea câte un părinte, câte o bunică și zicea: ‘Da’ nu veniți la masă, copii?’ Și cât mâncam ne puneau lângă sobă să ne dezghețăm”, și-a amintit candidata ADN la FANATIK.RO.
Jurnalista spune că a moștenit de la bunica ei dragostea pentru gătit. Dar și pe cea de a crea o atmosferă plăcută în familie, așa cum făcea cea care a crescut-o.
„Copilăria mea a fost fantastică din punctul ăsta de vedere. Era altfel împărtășită sărbătoarea. Crăciunul era autentic. Cu turte. Voiam și eu s-o ajut, dar mai mult le mâncam.
Foarte frumos. Maia gătea foarte mult și în permanență cânta cântece bisericești. Ea era adventistă. Eu sunt botezată la ortodocși, dar ea era adventistă. Așa îmi place să fac și eu la mine în bucătărie. Știu să gătesc de toate.
Maia era croitoreasă. Când avea timp, pe lângă bucătărie, îmi făcea hăinuțe. Ne dădeam cu sania și celofanul. Din vârful derdelușului cu celofanul aveai mai multă stabilitate. Nu te loveai așa tare”, a mai povestit Alexandra Păcuraru.