Candidații PSD la parlamentare: un plagiator dovedit, scandalagiul din shaormerie și vreo câțiva mitocani

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie   
în HotNews
28/10/2020, 06:30
Candidații PSD la parlamentare: un plagiator dovedit, scandalagiul din shaormerie și vreo câțiva mitocani SPECIAL FANATIK
Candidații PSD din București la depunerea listelor la Biroul Electoral Municipal/ Foto: Inquam Photos - George Călin

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a epurat consistent listele de candidați ai partidului la alegerile parlamentare trimise de către organizațiile județene astfel că personaje precum Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, Cătălin Rădulescu, Carmen Dan, Viorica Dăncilă, Andreea Cosma, Liviu Pop ș.a. nu se mai regăsesc pe liste.

Totuși „resursa umană” din PSD este atât de vastă încât pe locurile eligibile au fost postați destui oameni cu probleme mari în ce privește integritatea, comportamentul sau chiar studiile făcute încât un alegător informat și-ar pune mâinile în cap la vederea numelor propuse.

FANATIK continuă seria prezentării candidaților „cu probleme” pe care partidele ne cer să-i votăm la alegerile din 6 decembrie, de data aceasta cu listele depuse de către social-democrați.

Campionul necontestat al traseismului

Lista pentru Senat din Arad este deschisă de un campion al traseismului, Eusebiu Pistru, devenit deputat PDL în 2012, iar prin fuziunea cu liberalii, membru al PNL. În decembrie 2017 a devenit membru ALDE pentru ca, doi ani mai târziu, să se înscrie în Pro România. A stat acolo o lună, dar nu i-a plăcut așa că s-a întors în curtea lui Tăriceanu. Patru luni mai târziu, și-a zis să încerce și pe la PMP, pentru ca în iunie să-și descopere vocația de social-democrat. În această legislatură, USR și UDMR sunt singurele partide prin al căror „așternut” nu a trecut și Pistru.

Marian Rasaliu este pe locul 1 pentru Camera Deputaților în județul Brașov. El a fost senator în legislatura 2008-2012 din partea PDL, partid de care s-a lepădat în 2012 când popularitatea democrat-liberalilor se topea văzând cu ochii. Ca să fie sigur că nu rămâne șomer după alegeri, Rasaliu a candidat, în 2010, pentru un post la APIA Brașov, iar la o zi după ce a câștigat concursul s-a autosuspendat din funcție până când termină mandatul. ANI nu s-a lăsat păcălită de găinăria asta și l-a declarat incompatibil, însă nu l-a putut împiedica după alegeri să-și preia postul pus deoparte. PSD, beneficiarul trădării din 2012, a avut grijă de el în toți acești ani, inclusiv prin numirea sa ca prefect de Brașov.

Marius Budăi, primul pe lista de deputati din Botoșani, a devenit cunoscut când a fost numit ministru al Muncii în locul Olguței Vasilescu, postură din care apărea la posturile TV repetând până la exasperare, cu voce tremurată, expresia „părinții și bunicii noștri” de fiecare dată când vorbea de pensii. Budăi face parte din categoria largă a pesediștilor cu studii superioare absolvite la „vârsta deplinei maturități”, el terminând Finanțe-Bănci la „Spiru Haret” la frumoasa vârstă de 36 de ani. Până atunci a lucrat la Direcția de Asistență Socială Botoșani ca referent, nume pompos pentru o mult mai prozaică funcție de șofer.

Partidul lui Voiculescu, pepinieră pentru PSD

PSD Bihor l-a pus pe locul 1 pentru Cameră pe Ioan Mang, ministru al Educației timp de opt zile în mai 2012, din cauza unor acuzații de furt intelectual, adică plagiat. Astfel, trei cercetători au reclamat că Mang le-a prăduit munca, iar șapte lucrări ale acestuia conține pasaje plagiate, acuzații confirmate prin decizie a Consiliului Național de Etică. Asta nu l-a împiedicat pe Mang să fie încă doi ani evaluator la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior. Ioan Mang este urmat pe listă de către Steluța Cătăniciu, care a fost consilier local la Cluj-Napoca în 2008-2012. În acea perioadă, Cătăniciu a acordat asistență juridică unei firme aflate în litigiu cu primăria, iar conflictul de interese a fost confirmat oficial prin decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție în 2015. Cătăniciu a devenit în 2012 parlamentar PNL, dar al doilea mandat l-a obținut pe listele ALDE. În iunie 2020 a plecat la Partidul Puterii Umaniste, controlat de Dan Voiculescu, trambulină care i-a asigurat plasarea pe listele din Bihor ale PSD.

Fost ministru al Apelor și Pădurilor în guvernul Dăncilă, Ioan Deneș candidează în Bistrița-Năsăud pentru al treilea mandat de senator. În 2017, s-a opus unei legi privind parteneriatul civil între persoanele de același sex. Problema este nu că s-a opus, ci argumentele folosite în dezbaterea parlamentară. „Atâta timp cât modul în care se comportă un cetățean nu-mi lezează libertatea mea, are dreptul să facă ce dorește dumnealui. Dar în momentul în care îmi lezează mie libertatea, atunci avem o problemă (…) Modul în care doresc să externalizeze acest comportament, care consider că îmi încalcă libertatea mea de a merge pe stradă cu copilul personal sau cu nepotul și să mă întrebe copilul care e familia, care este normală? cea pe care o vede acasă și în care l-am crescut sau cea pe care o vede pe stradă?”, a spus Deneș. Declarația a provocat suficientă vâlvă încât președintele de atunci al PSD, Liviu Dragnea, să se delimiteze public de afirmațiile senatorului.

La Buzău, lista pentru Camera Deputaților este deschisă chiar de către președintele partidului, Marcel Ciolacu. Lăsând la o parte scandalul recent legat de faptul că a încălcat normele de distanțare fizică într-un restaurant din județ, Ciolacu nu a explicat niciodată în detaliu fotografiile publicate în presă în 2015 în care apărea, în tinerețea lui, alături de teroristul Omar Hayssam la o partidă de vânătoare. Hayssam obținuse prin privatizare Foresta Nehoiu, companie pe care apoi a devalizat-o. Când au apărut fotografiile scandalul l-a determinat pe Victor Ponta să-i retragă calitatea de consilier onorific al primului-ministru, însă nici astăzi nu se știe exact în ce circumstanțe Ciolacu ajunsese „hăitaș” la partidele de vânătoare ale sirianului.

Marcel Ciolacu, la vânătoare cu Omar Hayssam/ Sursă foto: Gandul.info

Tot în Buzău, dar la Senat, candidează Lucian Romașcanu, și el amendat de poliție pentru înghesuiala de la restaurant. Romașcanu a fost ministru al Culturii în guvernul Tudose, probabil din cauza carierei ca jurnalist la prestigioasele publicații  de „cultură” CanCan și Libertatea (la aceasta din urmă lucrând în glorioasa perioadă a fetei de la pagina 5). Calitatea de fin om de cultură și-a probat-o în august, când jurnaliștii prezenți la sediul PSD nu au mai venit la briefingul de presă al lui Romașcanu, nemulțumiți de absența președintelui Ciolacu. „E un pic jignitor, să ai purtător de cuvânt care vine să îți dea niște informații. Nesimțire incredibilă. Ăsta e sfârșitul unei frumoase prietenii. O să mai primească o p*** în cur toți. E incredibil așa ceva”, a răbufnit Romașcanu, fără să știe că a fost înregistrat. Până la urmă chiar Romașcanu a primit-o pentru că, în urma scandalului, a fost înlăturat din funcția de purtător de cuvânt al PSD de către Ciolacu.

Pe locul 1 la Senat în Caraș-Severin a fost pus actualul deputat Ion Mocioalcă, imediat ce a căpătat carnetul de membru PSD. De fapt, el s-a reîntors în partid, după ce a fost mâna dreaptă a lui Victor Ponta în Pro România ca secretar general al partidului. Mocioalcă s-a reîntors în partid trădându-l pe omul pentru care a trădat inițial PSD-ul.

Polițist pensionar la 45 de ani cu  5.000 de lei pe lună

Legăturile strânse ale PSD cu „mogulii” sindicali sunt demonstrate și de plasarea pe primul loc al listei pentru deputați din Călărași a lui Dumitru Coarnă, șeful Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI. Acesta s-a pensionat din poliție la 45 de anișori, cu o pensie de 5.000 de lei pe lună. „Nu am vrut eu, ci o comisie de medicină a Muncii a constatat. Mi-au spus: mă, băiatule, dacă vrei să mori, du-te la serviciu. Am ajuns la cancer. Nu am vrut să spun acest lucru. Nu doresc nimănui să aibă nici boala mea, nici pensia mea”, se justifica, la Antena 3, Dumitru Coarnă. Numai că imediat după pensionare, el s-a reangajat la sindicatul care-l plătește cu 14.700 de lei pe lună, potrivit Newsweek. După ce și-a periclitat sănătatea de dragul colegilor, acum vrea să se sacrifice pentru țară din calitatea de deputat, perioadă în care va cumula indemnizația de la Parlament cu pensia pe care, după propriile spuse, nu o dorește nimănui.

Cincinalu-n patru ani și metrou în doi

Pe locul 1 la Senat în județul Constanța îl găsim pe fostul ministru al Transporturilor în guvernul Tudose, Felix Stroe. În această calitate, în ședința de Guvern din 20 decembrie 2017, dădea asigurări că până în vara anului 2020, Bucureștii vor avea metrou până la aeroportul Otopeni. Redăm mai jos hazliul dialog pe care l-a avut atunci cu premierul:

Felix Stroe: Pe data de 27 vom depune această aplicaţie în valoare de 1,327 miliarde de euro fără TVA şi, că avem tot aranjamentul financiar pentru magistrala M6, cred că este o veste bună.
Mihai Tudose: Când se poate finaliza această magistrală?
Felix Stroe: Această magistrală, domnule prim-ministru, cu siguranţă va fi gata în 2020.
Mihai Tudose: La început sau la …?
Felix Stroe: Adică la timp. Va fi gata la timp pentru angajamentul pe care-l are România cu activităţile din anul 2020.
Mihai Tudose: Adică campionatul de fotbal, da?
Felix Stroe: Da.

Slavă Domnului că s-a amânat Campionatului European astfel încât la finele acestui vom avea, poate, în funcțiune, amărâta de linie de cale ferată de la Gara de Nord la aeroport. De remarcat în clipul video de mai jos și extraordinara stăpânire de sine a membrilor guvernului Tudose, întrucât pe niciunul nu l-a pufnit râsul la așa o minciună sfruntată.

Felix Stroe este urmat pe listă de actualul senator Tit-Liviu Brăiloiu, un alt reprezentant, ca și Romașcanu, al Școlii PSD de Bune Maniere. În decembrie 2017, senatorii USR s-au gândit, mai mult ca să creeze vâlvă prin presă cu ocazia dezbaterii unor proiecte controversate privind sistemul judiciar, să distribuie în plen colegilor de la PSD romanul lui George Orwell, „Ferma animalelor”. Se pare că Brăiloiu face urât când vine vorba de cărți el spunându-i Florinei Presadă, cea care i-a pus cartea pe birou, „sugi p***, prințesă!” „O serie de senatori PSD au aruncat cărțile pe jos, mă refer la doamna Ecaterina Andronescu, domnul Bodog, chiar doamna Arcan, de asemenea. Iar domnul Brăiloiu, vizibil deranjat de acest gest, a început să mă insulte și să mă înjure”, spunea Presadă la vremea respectivă, fără să precizeze exact înjurătura care a ajuns la urechile presei prin intermediul altor senatori care au relatat incidentul. Culmea este că același Brăiloiu avusese neobrăzarea să le spună „ciobani”, cu o lună înainte, jurnaliștilor care-l așteptau la declarații pe președintele Comisiei de apărare, Mihai Fifor. În aceste condiții, nu-i de mirare că nu a jelit nimeni prin presă când președintele Iohannis i-a dat cu flit atunci când a fost propus de Viorica Dăncilă, în aprilie 2019, pentru funcția de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

Tit-Liviu Brailoiu este susținut pentru un nou mandat de senator de Constanța/ Foto: Hepta

Vasile Dîncu, „slăbiciunea” pesediștilor

Pentru pesediștii care trăiesc cu obsesia „statului paralel”, Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național și primul pe lista pentru Senat din Cluj, este Necuratul în persoană care vrea să vândă partidul serviciilor secrete încă de pe vremea când prietenul lui, George Maior, era director al SRI. Alții sunt însă iritați de obiceiul lui Dîncu de a ține prelegeri de strategie politică unor colegi de partid cu succese electorale incomparabil mai clare. Ultima a fost prin iunie 2020: „În acest moment, Transilvania și Moldova nu există în Partidul Social-Democrat. E adevărat că sunt câteva județe din sud care au câștigat alegerile în ultima perioadă. Dar nu reprezintă nimic din punct de vedere politic si nici din punct de vedere al culturii politice din România”.

„Inculții politic” al partidului nu i-au iertat trufia, în frunte cu Olguța Vasilescu, un critic mai vechi al Grupului de la Cluj din PSD. „Acum câțiva ani, un lider PSD, dintr-un județ în care partidul nu sare de genunchiul broaștei de la revoluție încoace, se chinuia să ne convingă să citim un studiu făcut de Vasile Dâncu în care se explica “pe larg” de ce pierduse el alegerile. A fost o bășcălie generală din partea liderilor care câștigaseră alegerile cu scoruri cu 4, cu 5 sau chiar cu 6 în față. “Dar unul care să te fi învățat cum să câștigi, n-ai avut?” Acum urmăresc, în parte amuzată, în parte enervată, insistența “strategului” care s-ar vrea lider al partidului, fiindcă (nu-i așa?) îl califică “anvergura” și “cultura politică” să fie șef. El, care nu a reușit să ia mai mult de 7% la Cluj și care a fost mâna dreaptă într-un guvern condus de Cioloș!”, replicat Vasilescu pe Facebook.

Și fostului premier Mihai Tudose i-a sărit țandăra când a auzit declarația lui Dîncu: „Deci… reforma propusă este de genul: nu reprezintă nimic cei care câștigă alegerile!!! Important este să fie el în fruntea partidului și să ne explice cu doctrina și programele ideologice. Încerc să înțeleg personajul prin prisma faptului că el nu a câștigat niciodată alegerile pe acolo pe la el. Niciodată. Și prin urmare nu prea știe cum e. Dar emite axioma că cei care câștigă nu contează. Importanți sunt cei care sunt plini de avânt dar se împiedică-n papuci când pleacă la luptă (campanie)…. Și se mai și alintă că el nu prea vrea, dar este foarte rugat… Poate pe principiul că e bun la bătaie.. că a mai luat!!!

Familia Kim din Lupeni

În Hunedoara, pe locul 1 pentru Senat este Cristian-Cornel Resmeriță. Familia Resmeriță reprezintă pentru orașul Lupeni cam ce este familia Kim pentru Coreea de Nord, țară cu care orașul se poate compara și din punct de vedere al prosperității. Patriarhul familiei, Cornel, a fost primar al orașului în  perioada 2000-2016, iar localnicii l-au votat chiar dacă s-a aflat că a fost turnător la Securitate. Abia când a fost trimis în judecată de către DNA, a renunțat să mai candideze la primărie, dar l-a pus fiul său cel mare, Cristian-Cornel, de care se îngrijise ca încă din 2008 să fie ales deputat. Cristian-Cornel l-a angajat la biroul parlamentar pe fratele său mai mic, Lucian, scrie justitiecurata.ro.  În 2016, a candidat pentru postul de primar în locul tatălui său și a obținut mandatul pentru ca, după numai 6 luni, să candideze la Senat. Clanul l-a desemnat atunci pe Lucian Resmeriță pentru funcția de edil al orașului, acesta obținând la doilea mandat la alegerile din 27 septembrie.

Primul pe lista de la Senat din Neamț este Răzvan Cuc, deși el este din Giurgiu de obârșie. Ministru al Transporturilor în guvernele Tudose și Dăncilă,  calitate în care a anulat contractul pentru construcția unui tronson al autostrăzii Lugoj-Deva, deși segmentul era finalizat în proporție de 98%. Constructorul a câștigat un proces la Curtea de Arbitraj de la Paris, iar statul român încearcă să câștige la apel. În octombrie 2019, Cuc a fost acuzat de fosta directoare a TAROM că a făcut presiuni pentru ca cinci curse aeriene interne să fie întârziate astfel încât parlamentarii opoziției să nu ajungă la moțiunea de cenzură depusă împotriva guvernului Dăncilă.

În august 2020, G4Media scria că fostul ministru care fusese printre cei mai bogați parlamentar a sărăcit subit în urma partajului de divorț. Dacă în 2018, Cuc trecuse în declarația de avere 12 case și terenuri, în 2020 nu mai avea decât o casă pe care o împărțea cu doi frați. Întâmplător sau nu, mutarea averii pe numele soției prin divorț a survenit odată cu deschiderea unor anchete penale care-l vizează, precum cele legate de presiunile asupra șefei TAROM și de contractul pentru construcția căii ferate Brașov-Sighișoara.

La Olt, fostul vicepremier Paul Stănescu este cap de listă la Senat, deloc surprinzător ținând seama că este „baron” necontestat al județului, postură din care și-a ajutat și fratele Alexandru deputat. S-a scris mult despre cum familia Stănescu și-a construit un adevărat imperiu agricol în sudul țării. Acum imperiul se cere consolidat astfel că Stănescu a fost coautor al legii care facea aproape imposibilă achiziția de către teren agricol nu doar de către străini, ci și de către micii fermieri. Mai mult, celor care vând pământul li se impun condiții de preempțiune care îi favorizează pe marii latifundiari, ce vor putea practic impune prețul cu care vor achiziționa noi terenuri. Practic, Paul Stănescu a fost promotor al unei legi pentru bunăstarea propriei familii.

Pe locul 2 pe lista din Prahova pentru Camera Deputaților se află Simona-Maya Teodoriu, fost judecător la Curtea Constituțională în perioada 2015-2019, ea luând locul lui Toni Greblă. Ajunsă la CCR cu sprijinul PSD, Teodoriu s-a întors în rândurile social-democraților, indiciu destul de clar al „imparțialității” cu care sunt judecate cauzele la tribunalul constituțional. Ea este urmată de fostul vicepremier Grațiela-Leocadia Gavrilescu care și-a început cariera ca deputat PNL, dar apoi l-a urmat pe Călin Popescu-Tăriceanu în ALDE. Când acest partid a părăsit coaliția guvernamentală cu PSD, Gavrilescu a refuzat să părăsească funcția din Guvern. Ca și Cătăniciu, a ajuns în PPU, partidul lui Dan Voiculescu, și de aici pe listele social-democraților.

Grindeanu, șeful Guvernului  cu trei miniștri

Sorin Grindeanu, locul 1 pe lista PSD Timiș  pentru Camera Deputaților, este deținătorul a două ridicole recorduri în politica românească. Este singurul premier dat jos prin moțiune de cenzură de către propriul partid, pe 21 iunie 2017, după ce Grindeanu a încercat să iasă de sub tutela lui Liviu Dragnea. Tot în acea perioadă, Grindeanu a fost primul-ministru al unui guvern alcătuit din trei oameni: el, Victor Ponta înscăunat peste noapte ca secretar general al Guvernului și ministrul Comunicațiilor Augustin Jianu. Restul miniștrilor demisionaseră în încercarea de a-l face pe Grindeanu să plece de bunăvoie din Palatul Victoria. Până la urmă s-a împăcat cu Dragnea care a renunțat la intenția de a-l da afară din PSD. Mai mult, în noiembrie 2017 a primit o sinecură călduță, ca președinte al ANCOM la care a renunțat abia luna aceasta pentru a se întoarce direct în funcția de prim-vicepreședinte al PSD.

Un alt exemplu de „pupat Piața Independenții” în PSD este surprinzătoarea prezență pe prima poziției a listei din Tulcea pentru Senat a fostului președinte executiv al partidului Eugen Teodorovici. După demisia de la șefia partidului a Vioricăi Dăncilă ca urmare a eșecului la prezidențialele din 2019, Teodorovici a fost singurul membru al conducerii de atunci care a refuzat să demisioneze. Ba chiar a solicitat în instanță să fie recunoscut oficial ca singurul reprezentant al PSD în relațiile cu instituțiile publice, deoarece instalarea tandemului Ciolacu-Stănescu ar fi fost ilegală. „Domnii Ciolacu și Stănescu au făcut fals și uz de fals, iar eu voi face plângere penală. Nu accept ca acest partid să fie terfelit de niște infractori. Au însușit o calitate doar pentru a obține bani”, spunea Teodorovici acum două luni. Nici Paul Stănescu nu s-a lăsat mai prejos. „Teodorovici este un aventurier politic, incapabil să se gândească la PSD şi la colegii lui. El nu este un social-democrat autentic. A fost o calamitate atunci când s-a aflat la conducerea partidului fiind preocupat doar de funcţii. Nu a ajutat cu absolut nimic primarii PSD, ba mai mult nu le-a dat banii promişi pentru proiecte cât a fost ministru al Finanţelor”, spunea Stănescu în luna iunie. Cu toate astea, „infractorul” de Ciolacu a aprobat prezența pe liste a „aventurierului” Teodorovici.

Eugen Teodorovici l-a numit pe președintele partidului „infractor”/ Foto: Hepta

De altfel, Teodorovici nu era oricum cunoscut pentru bunele maniere. Într-o ședință a comisiilor parlamentare de buget-finanțe l-a insultat grosolan pe senatorul Florin Cîțu, pe atunci aflat în opoziție. „Ești frumos! Chiparosule! După ce că ești urât, mai ești și prost. Ai auzit? Cîțule, după ce că ești urât, ești și prost!”, i s-a adresat Teodorovici lui Cîțu. Între timp, „Chiparosul” i-a luat locul lui Teodorovici ca ministru al Finanțelor după demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului Dăncilă, pe 10 octombrie 2019.  Chiar și în acea zi, Teodorovici și-a dat iar în petec cu o serie de remarci deplasate adresate unei jurnaliste:

Reporter: Ce veți face în continuare, regretați vreo măsură?
Tedorovici: Sunteți liberă diseară ca să vă spun ce? Nu prea vă văd la față!
Reporter: Îmi spuneți și mie dacă regretați vreo măsură?
Teodorovici: Îmi faceți curte? Faceți curte că nu vă văd ochișorii, dinții văd că îi aveți puși!

În Vaslui, primii pe lista pentru Cameră sunt Adrian Solomon și Irinel Stativă, adică fix tandemul care a făcut scandal într-o shaormerie din Dristor în  luna iulie pentru că au refuzat să poarte mască în interiorul localului. Vânzătorul, de etnie turcă, le-a cerut să-și pună masca, moment în care Solomon a devenit recalcitrant. „Băi Mustafa ești în România aicea. Alo, Mustafa! Arată-mi că ai voie să muncești aici! Băi, panaramă!”, a vociferat deputatul. Acesta s-a răstit și la polițiștii veniți la fața locului. „Nu te interesează dacă ăsta are dreptul la muncă în România, dar eu să port mască, da? Nu te interesează dacă are dreptul să muncească în România, dar eu când comand o shaorma în România, îmi iei buletinul, nu ți-e rușine?”, a spus Solomon.

Cu portavocea în Parlament

Tulburările severe de comportament ale lui Solomon sunt cu mult mai vechi. Pe când era viceprimar la Bârlad, în 2007, a a adus o fanfară să-i cânte marșuri funebre premierului Tăriceanu, aflat în vizită în oraș. Asta pentru că nu și-a anunțat vizita. La fel și-a dat în petec și când premierul Boc a trecut prin județul Vaslui, în 2011. „Iată, şi Boc, a venit ca şobolanul prin judeţ, dar l-a anunţat, la o oră din seară, pe domnul primar şi s-a întâlnit cu el (…) Eu dacă am ceva de spus lui Boc i-o spun în faţă de la tribuna parlamentului, nu trebuie să-l fugăresc eu prin oraş sau prin ţară. Oricum, şobolanii când îi vezi e bine să-i calci pe cap că sunt ăia de-ţi rod avutul de-o viaţă”, spunea Solomon, citat de Bârlad Online.

Adrian Solomon este președintele Comisiei de muncă din Camera Deputaților/ Foto: Hepta

Mult mai grav a fost în aprilie 2012, când l-a avertizat pe premierul Mihai-Răzvan Ungureanu că riscă să aibă soarta lui Aldo Moro (prim-ministru al Italiei asasinat în 1978) dacă la vizita în județ nu se întâlnește cu primarul din Bârlad. „Se-aude că domnul Mihai Razvan Ungureanu ar vrea să vină pe 1 Mai la IRB (…) Dacă are nesimțirea, că tupeu are cât cuprinde, să vină în Bârlad și să nu anunțe autoritățile, să nu oprească la priărie să afle ce-i doare pe bârlădeni de la primarul municipiului Bârlad va avea nu soarta lui Tăriceanu, ci soarta lui Aldo Moro”, a spus Solomon.  Printre alte isprăvi pentru care acesta ar trebui, după mintea social-democraților, să mai stea în  Parlament încă patru ani este și faptul că, tot în 2012, pe când opoziția USL boicota lucrările plenului, a venit cu portavoce căreia i-a pornit sirena în timpul ședinței astfel că în hărmălăia creată nu se mai auzea nimeni.

În Vrancea indispensabil este socotit Cristian Dumitrescu, locul 2 la Senat și parlamentar din 1992, timp în care a iscat mai multe controverse. Mai recent, în septembrie 2019, se jelea la o școală de vară pentru tinerii membri ai PSD Vrancea că partidul nu are destui postaci pe Facebook, potrivit Adevărul. „Pe Facebook chiar puteam face. Noi, dacă am văzut că nu reuşim acolo, deci o greşeală a conducerii înţelepte a partidului acesta, dacă am văzut că avem televiziunile împotriva noastră, presa scrisă împotriva noastră, că presa este infestată cu «scriem la ordine» de către domnii acoperiţi, noi trebuia să fim pe locul I cu Facebook. Să luăm tineri şi să stea toată ziua să facă, să avem de zece ori mai mult decât au ei. Şi atunci, altfel era situaţia (…) Amărâtul acela de Codrin a încercat să facă ceva, dar în sfârşit. Eu aş da ordin şi primarii să-şi facă Facebook. Să ia două babe şi trei moşi. Să ai o echipă a ta la primărie, acolo”, le spunea Dumitrescu noii generații de pesediști.

„Vacanța mare” în carantină

În București, lista prezumtivilor senatori ai PSD este deschisă de fostul primar Gabriela Firea. În cei patru ani de mandat ca primar general a fost criticată din plin, dar bucureștenii  nu se pot plânge că nu i-a și distrat, nu  doar cu seria nesfârșită de concerte oferite din banii contribuabilii, ci și cu declarații haiose precum cea referitoare la „mâna criminală” care i-ar fi înfipt o sârmă în colon, găsită acolo în urma unei intervenții chirurgicale. „Sunt persoane care spun că tipul acesta de aliaj, în anumite condiții, căldură, se poate transforma în sârmă foarte mică, încât să poată fi introdusă în mâncare. Nu pot să acuz pe nimeni, nu am nici cea mai mică idee cum a ajuns acolo, medicii nu au explicații (…) Poate vom rămâne toată viaţa cu această întrebare dacă a fost o întâmplare sau dacă a fost o mână criminală”, spunea Firea în mai 2019. Oricât de amuzantă ar fi, este puțin probabil ca declarația să-i fi încălzit cu ceva pe bucureștenii care au dârdâit iarna de frig sau s-au spălat la lighean în timpul mandatului ei.

Pe locul 2 este reputatul medic infecționist Adrian Streinu-Cercel, mulți români punându-și speranțele în expertiza lui la începutul epidemiei de COVID-19. Apoi mulți s-au întrebat dacă are toate țiglele pe casă când a propus Guvernului programul ”Vacanța Mare”, prin care toți bătrânii peste 65 de ani urmau să fie izolați la domiciliu timp de trei luni  sau, după caz, instituționalizarea lor,  cu scopul de a preveni răspândirea bolii la această categorie de risc. După extravaganta propunere, Streinu-Cercel a fost exclus din Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Al treilea pe lista de la Senat din București este Daniel Zamfir care până acum a bifat trei partide: PNL, ALDE și PSD. În perpetuu război cu băncile, a inițiat mai multe proiecte care ar fi fost menite să-i protejeze pe români de lăcomia bancherilor, precum cel privind plafonarea dobânzilor, însă proiectele sale au căzut aproape toate la Curtea Constituțională. Mai nou, a propus ca miniștrii care nu se prezintă la audierile din Parlament să fie trimiși la închisoare pentru o perioadă între 6 luni și 3 ani.

Închide ×