Capitala, sub asediul codului roşu de coronavirus. Wuhan-ul României s-a mutat treptat de la Suceava la Bucureşti

Bucureștii au devenit cel mai periculos oraș din România din perspectiva riscului de îmbolnăvire cu COVID-19. De la începutul lunii august, rata incidenței infectării cu coronavirus a crescut constant în Capitală, potrivit datelor statistice oferite de către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Dacă la începutul epidemiei de coronavirus din țara noastră, situația a fost una relativ bună în București comparativ cu alte județe precum Suceava, Neamț sau Hunedoara, lucrurile au căpătat o turnură mai gravă în timpul verii, iar de atunci diseminarea bolii s-a amplificat constant printre bucureșteni.

O posibilă explicație constă în faptul că locuitorii Capitalei plătesc prețul propriei bunăstări: veniturile peste media națională le-a permis o mobilitate mai mare pe timpul verii, mai ales că București este relativ aproape de zone turistice intens frecventate, precum Marea Neagră sau Valea Prahovei, și în care au fost semnalate dese încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Statistici alarmante. Iniţial, Capitala a ținut epidemia sub control

Prima raportare a CNSCBT legată de prezența coronvirusului în țara noastră viza perioada 26 februarie (când a fost înregistrat primul caz) – 8 martie. Dintre cele 261 de cazuri înregistrate atunci, 47 erau din București, însă aproape toate erau legate de cazul fostului polițist care a infectat personalul medical de la Spitalul Gerota, după ce-și dusese amanta în Israel și ascunsese de medici călătoria făcută.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Ulterior, în Capitală situația părea că este ținută sub control, spre deosebire de județe în care incidența fusese mare pe durata stării de urgență, precum Suceava, Hunedoara, Neamț, Covasna, Mureș, Arad sau Timiș. Potrivit raportării CNSCBT din 17 mai, la două zile după ieșirea din starea de urgență, cazurile din București reprezentau 9,7% din cazurile înregistrate de la începutul epidemiei și 6,7% din decesele asociate COVID-19.

Capitala se încadra abia în a patra categorie a județelor în funcție de numărul de infectări cumulate în 14 zile, adică județele cu o rată între 10 și 30 de cazuri la 100.000 de locuitori. De atunci ponderea cazurilor din București în numărul total a crescut constant fiind în  momentul de față de 14,1%. Deși nu pare o creștere importantă, trebuie menționată că acest indicator se raportează la numărul total de infectați de la începutul epidemiei, ceea ce înseamnă că ponderea cazurilor active și a celor noi este mai mare în acest moment. De exemplu, numărul cazurilor noi din București din ultima săptămână reprezintă circa 18% din numărul total al cazurilor noi.

Momentul în care Suceava a devenit mai sigură decât București

Pe 7 iunie, CNSCBT a prezentat cea mai bună raportare săptămânală, când toate județele erau în categoriile III și IV din punct de vedere al ratei infectărilor, adică cel mult 50 de bolnavi la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. Revirimentul epidemiei la nivel național a fost arătat de raportarea CNSCBT din 21 iunie, iar deteriorarea situației epidemiologice în București a devenit evidentă în raportarea din 5 iulie, când rata infectărilor pe două săptămâni ajunsese în intervalul 30-50/100.000 de locuitori.

Pe 19 iulie, Bucureștii au intrat în categoria a II-a, cu o rată de 50-100 infectări la 100.000 de locuitori. Tot atunci, pentru prima dată Capitala a depășit județul Suceava în ponderea numărului  total de cazuri, 11,7% față de 11,2%. Pe 9 august, Centrul anunța că 10 județe și municipiul București au depășit pragul de 100 de infectați la 100.000 de locuitori în 14 zile.

Digisport.ro

Ieri legendă, azi ”terorist”! A fugit din țară, iar acum e șofer și vânzător de cărți: ”Mi-a luat tot”

De atunci, analizele săptămânale au arătat doar evoluții ascendente, în cel mai bun caz stabile, ale ratei infectărilor, spre deosebire de județe care, chiar dacă aveau în anumite perioade o rată mai mare din cauza apariției unor focare, în câteva săptămâni reușeau să remedieze parțial problemele și să scadă numărul de infectați la suta de mii de oameni. Practic, măsurile luate de autorități în Capitală nu au fost la fel de eficiente ca în unele județe.

Pe 6 septembrie, analiza Centrului a inclus un indicator nou, anume vulnerabilitatea fiecărui județ în fața epidemiei, definită astfel: „indicator cantitativ al capacității sistemului de răspuns, calculat în baza ratei de incidență, numărului de focare, ratei de transmitere, gradului de ocupare a gradului de ocupare a paturilor din secțiile COVID-19 și secțiile ATI”.

Bucureștii, în pofida faptului că deține unități medicale de elită pentru  combaterea epidemiei, se încadra la „vulnerabilitate ridicată”, alături de alte 7 județe, pe când județe cândva sever afectate, precum Suceava, Neamț sau Brașov erau socotite cu „vulnerabilitate medie”. În momentul de față, Bucureștii se află tot în categoria de vulnerabilitate ridicată.

De luna trecută au fost publicate defalcat pe județe și ratele de infectare la suta de mii de locuitori, iar creșterea în București este alarmantă: 6 septembrie – 130,7 (mai mare doar în Bacău, cu 142,8); 13 septembrie – 140,7 (primul loc); 20 septembrie – 153,2 (locul 2 după Vâlcea,  cu 154,1); 29  septembrie – 160,3 (locul 2 după Vâlcea, cu 172); 4 octombrie – 216,9 (primul loc).

Există și o veste bună: riscul de deces este mai mic

Statistica de mai sus generează dubii și în ce privește acuratețea datelor cu care lucrează autoritățile. Astfel, noile restricții impuse în București au fost justificate de către prefectul Gheorghe Cojanu pe o rată a infectărilor de 1,85 la mia de locuitori, în ultimele 14 zile, echivalentul a 185 de infectări la 100.000 de locuitori. Însă datele CNSCBT indică o rată mai mare, de 216 la 100.000 de locuitori.

Totuși există și o veste bună pentru bucureșteni: riscul decesului este de aproape două ori mai mic decât pentru cei din provincie. Dacă ponderea Capitalei în numărul total de infectări de la debutul epidemiei este de 14,1%, în cel al deceselor este de numai 7,3%. Cauza probabilă este că există în oraș mai multe unități sanitare specializate în tratarea bolilor infecțioase, cu un număr mai mare de specialiști.